noul Cod Silvic e dăunător și mai rău ca precedentul. Servește interesele industriei

Fără a reforma combaterea exploatărilor ilegale, fără un termen asumat de finalizare a cadastrului, dar cu o mai mare libertate la tăieri, noul Cod silvic adoptat de Guvern are parte doar de aprecieri negative din zona societății civile. Contestatarii cred că beneficiarul este industria de profil.
De Ziua Internațională a Pădurilor, proprietarii de păduri din România au primit „un tort în formă de drujbă” din partea guvernanților, susțin activiștii de mediu. Pot tăia cât vor, indiferent de vârsta copacilor, dacă respectă un set minimal de reguli, mai spun ONG-urile. Pe de altă parte, împăduririle nu se pot face la fel de ușor pentru că suprafața intabulată este sub 9% din total. În plus, în lipsa cadastrului care spune ce regim are terenul, nu pot fi alocate fonduri europene pentru plantări.

Europa Liberă a vorbit cu activiști de mediu, persoane implicate în redactarea Codului Silvic și cu ministrul Mediului, Mircea Fechet, despre schimbările care produc îngrijorare încă de la adoptare. Primul Cod Silvic după 16 ani În august 2023, era lansat în dezbatere publică noul Cod Silvic, precedentul fiind din 2008. La realizarea lui au fost consultați specialiști ai Universității Transilvania din Brașov și ai Universității Ștefan cel Mare din Suceava, precum și de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură.

„Cred că noul Cod Silvic este foarte aproape de cum trebuie să arate o Lege de bază a silviculturii în orice stat”, spunea la acel moment Mircea Fechet, ministrul Mediului. „Este un pas înainte, a estompat multe lacune”, a declarat pentru Europa Liberă Laurențiu Ciornei – președintele organizației Alianța pentru Pădure și cercetător științific la centrul de Biodiversitate al Academiei Române, unul dintre cei consultați la elaborarea legii. „Au rămas însă aceleași probleme din punct de vedere al regimului de proprietate, nici acum nu avem un cadastru forestier. Când știi fiecare parcelă a cui este, poți identifica mai ușor hoțiile”, susține Ciornei. Întrebat de Europa Liberă câte hectare de pădure din România au fost intabulate până în prezent și când se va finaliza cadastrul forestier, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a evitat un răspuns concret. „Pot să admit că, în continuare, în ceea ce privește cadastrarea acestor suprafețe, suntem încă departe de momentul la care ne dorim cu toții să ajungem, respectiv 100% teren cadastrat, dar e un proces continuu, în legătură cu care sunt informat și sunt interesat la minister”, a spus Fechet. Cât de departe suntem o arată ultimele date publice oficiale: Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) anunța în 2022 că a înregistrat în sistemul integrat de cadastru și carte funciară peste 263.000 de hectare de pădure, proprietate publică a statului român. Prin Romsilva, acesta deține peste 3 milioane de hectare. Înseamnă 8,7%. Verde la tăiat pădurile Cea mai mare problemă a activiștilor de mediu vine din faptul că obligația proprietarului a fost redusă practic la trei elemente foarte ușor de atins: să nu defrișeze, să nu transforme pădurea în plantație și să nu decoperteze complet solul. „Tot ce înseamnă până acum bune practici în silvicultură vor deveni voluntare”, a declarat pentru Europa Liberă Radu Vlad, managerul programelor forestiere la World Wide Fund for Nature (WWF) România. Organizația non-guvernamentală militează pentru conservarea naturii și restaurarea ecologică a mediului. Vlad susține că propunerile lor de modificare a Codului Silvic au fost în mare parte ignorate. „Nu au preluat în esență absolut nimic, e mai rău decât actualul: liberalizează tăierile de lemn”, explică Vlad. Întrebat dacă se poate tăia mai mult, conform noului act adoptat astăzi, ministrul Mediului a fost evaziv. „Problema pădurilor în România nu este că se taie mult sau puțin. De multe ori se taie ilegal. Or, prin acest act normativ venim în rezolvarea acelei situații și eu cred că, din momentul în care putem să spunem că reducem cât putem să reducem, că n-o să ajungem niciodată la eradicarea totală a furtului de masă lemnoasă, pe urmă putem să discutăm despre absolut orice alte metode prin care să asigurăm gestionarea durabilă a pădurilor din România”, a transmis Fechet. O altă problemă semnalată de WWF România este că noul Cod Silvic nu propune o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale. Se păstrează același sistem ineficient centrat pe marcarea arborilor și identificarea cioatelor nemarcate: „Este un sistem care nu produce probe concludente în instanță, nu funcționează ca prevenție ci, dimpotrivă, generează conflicte de interese sistemice”. „Dimpotrivă”, se apără ministrul Mediului, „avem digitalizarea trasabilității, camere video inteligente, interpretarea acelor filmări, nu doar în legătură cu identificarea numărului de înmatriculare, dar cu identificarea unui posibil volum de masă lemnoasă corelată cu informațiile pe care le avem în SUMAL și identificarea acelor transporturi care prezintă un anumit risc”. În opinia sa, există suficiente instrumente „demne de anul 2024 și n-aș spune că folosim aceleași metode învechite”. Atac la pădurea tânără „Sunt niște modificări extrem de importante și dăunătoare, în același timp: promovează o liberalizare a tăierilor”, susține și Ciprian Gălușcă, coordonator de campanii pentru păduri la Greenpeace România. Acesta arată că proprietarii fondurilor de până în 100 de hectare vor avea libertatea de a-și alege scopul producției: dacă vor declara de exemplu că vor să facă celuloză, pot tăia și pădure tânără. „Propunerea de Cod Silvic permite proprietarilor să-și aleagă vârsta de exploatare a pădurilor, ceea ce este extraordinar de dăunător biodiversității și poate genera eroziunea solului”, explică Gălușcă. „Varianta care ajunge acum în Parlament nu face decât să reprezinte interesele industriei care pune presiune pe autorități să micșoreze vârsta de exploatabilitate și să crească volumul de lemn exploatat din păduri”, mai spune acesta. Activistul consideră însă că nu este totul pierdut, iar noul cod poate fi îmbunătățit prin amendamente la momentul adoptării în Parlament. Alte prevederi ale noului Cod Silvic: -tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării. Până acum ele erau interzise doar în Parcurile Naționale (896.758 ha). Se va extinde interdicția și în Parcurile Naturale (541.140 ha), dar și în toate siturile Natura 2000 (5,5 milioane ha din care aproape jumătate e pădure); -Codul silvic va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar; -apar noi infracțiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice se pedepsesc cu 1 până la 5 ani de închisoare. -se dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege; -vor fi stabilite comunitățile dependente critic de pădure și prioritizate în accesul la resurse forestiere; -se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar și pentru construcția de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunități; -terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite. Apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști; -toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Național Forestier. preluare Europa Libera via Rador Radio Romania