După supărarea inițială, acum bulgarii susțin că acordul cu Austria este un succes. Mecanismele care de fapt ‘apără’ România și Bulgaria
După supărarea inițială, acum bulgarii susțin că acordul cu Austria este un succes. Mecanismele care de fapt `apără` România și Bulgaria
Elena Ionceva, eurodeputat bulgar, președinte al grupului care negociază pentru Pactul privind Migrația al UE, susține într-un interviu pentru Trud News că deși acordul României și Bulgariei cu Austria pentru intrarea în Schengen doar cu aerian și naval a părut un insucces, lucrurile stau mult diferit. Ea susține că acordul protejează cele două țări, le apără mai bine în calitate de stat de primă linie și a întărit și extins mecanismele care să nu le sufoce de imigranți dacă lucrurile scapă de sub control.
Reporter: Doamna Ionceva, puteți clarifica odată pentru totdeauna dacă Bulgaria s-a angajat să accepte mii de migranți ca parte a acordului cu Austria pentru aderarea noastră parțială la Schengen?
Elena Ionceva: Declarația trilaterală a Austriei, Bulgariei și României, în care se stabilesc condiții suplimentare pentru aderarea terestră la Schengen, conține, de asemenea, text pentru readmisia mai rapidă a migranților. Aceasta se bazează pe actualul Regulament Dublin privind politicile UE în materie de migrație.
Fiecare stat membru este obligat să primească înapoi migranții pentru care este responsabil, iar statul în care ei au fost înregistrați pentru prima dată este responsabil. Conform acestor reguli, nu ne putem aștepta ca Austria sau orice altă țară europeană să ne returneze mii de migranți. Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a fost citat de presa austriacă spunând că Viena vrea să returneze peste 6.000 de oameni în Bulgaria.
Vedem și documente din Parlamentul austriac – la întrebările puse de deputați, ministrul de Interne răspunde că în 2022 au insistat să acceptăm înapoi 9.200 de persoane, dar Bulgaria a fost de acord pentru puțin mail mult de 6.619 de persoane. În același timp, anul trecut Austria ne-a returnat doar 113. Există o diferență între numărul acestor migranți, pe care doresc să îi returneze și cei pe care noi îi acceptăm înapoi. Responsabilitatea statului din momentul înregistrării este pe o perioadă de un an.
Nimeni nu ne poate obliga să luăm persoane care au fost înregistrate în afara acestei perioade. Există și un termen limită în care țara care trebuie să îi trimită înapoi ar trebui să o facă – șase luni. În acest timp, unii dintre migranți pleacă, alții demarează proceduri judiciare și depun plângeri. Multe dintre acestea se încheie cu succes, iar când procedurile se prelungesc mai bine de 6 luni, termenul limită pentru returnarea lor a expirat deja. Prin urmare, există cifre pe hârtie, dar realitatea este cu totul alta.
În afara oricăror tratate, însă, nu există, din păcate, nimic care să împiedice vreun guvern să deschidă granița și să întoarcă înapoi un număr nelimitat de migranți dacă alege să nu se conformeze cu securitatea națională și interesele statului. În Bulgaria, există temeri cu privire la acceptarea migranților, deoarece există neîncredere în guvern.
Reporter: Ați putea explica principalele elemente ale Regulamentului Dublin?
Elena Ionceva: Conform Regulamentului Dublin, migranții trebuie să fie înregistrați în primul stat membru al UE în care ajung, adică de obicei un stat de la granițele Uniunii. În realitate, regulile care sunt acum în vigoare sunt atât de disfuncționale încât în prezent țara care face cele mai multe prime înregistrări este de fapt Germania, dar rămâne întrebarea cum ajung acești oameni acolo. Aceasta înseamnă că ei trec prin alte țări fără a fi deloc detectați de autorități, ceea ce, desigur, reprezintă un risc atât pentru UE, cât și pentru migranții înșiși și creează, de asemenea, un business pentru călăuze.
Exact acest haos trebuie prevenit, dar fără a reprezenta o povară suplimentară pentru statele din prima linie precum Bulgaria. Țările care au înregistrat aceste persoane sunt obligate să preia înapoi migranții pentru care procedurile de protecție nu au fost finalizate. În același timp, Bulgaria nu îi poate obliga pe cei care solicită protecție să rămână pe teritoriul ei, iar majoritatea preferă să se îndrepte spre alte țări. Regulamentul Dublin este extrem de nedrept. Bulgaria, precum și celelalte țări de frontieră din UE, nu ar trebui să suporte povara din cauza poziției lor geografice. După cum știți, eu sunt responsabilă pentru negocierile dintre Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul European cu privire la noul Pact privind migrația.
La 20 decembrie 2023, s-a ajuns la un acord cu privire la acesta. Regulamentul Dublin nu va mai exista sub această formă. Discuțiile și disputele cu privire la schimbarea acestuia continuă de mai bine de 10 ani. Principala rezistență pe care am întâlnit-o și eu a fost și din partea statelor membre din interiorul UE, și a țărilor care refuză să ajute în vreun fel.
Ce spune acordul cu Austria
Reporter: Care sunt cele mai importante schimbări în cadrul noului Pact UE privind migrația?
Elena Ionceva: Acesta este un pachet din nouă acte legislative – regulamente și directive care introduc reguli pentru gestionarea migrației în aspecte variate și detaliate. Una dintre aceste reglementări – cea privind gestionarea azilului și migrației, înlocuiește Regulamentul Dublin. Aceasta conține regulile pentru stabilirea statului responsabil pentru migranți.
Principiul solidarităţii şi al relocarii este extrem de important. În calitate de președinte al grupului de negociere, aș descrie acordul privind acest drept un mare succes. Am reușit să protejăm interesele țărilor din prima linie, mai ales ale Bulgariei. În caz de presiune la granițele noastre, UE va fi obligată să distribuie între ceilalți membri nu mai puțin de 30.000 de migranți pe an. Dacă este criză, se activează o altă regulamentare, conform căreia numărul acestora nu va fi limitat.
Țările vor primi cel puțin 30.000 de oameni pe an și vor cheltui cel puțin 600 de milioane de euro pe an, ori vor oferi experți care să-i ajute pe cei aflați sub presiune. Acesta este sensul mecanismului de relocare și de solidaritate – ca migranții ilegali să fie redistribuiți din Bulgaria și alte țări sub presiune, astfel încât să nu fie o povară. Responsabilitatea pentru cine și cât va reloca este determinată de o formulă bazată pe populația țării și PIB-ul acesteia, raportat la media pentru UE. Conform valorilor actuale, Bulgaria ar fi responsabilă pentru relocarea a mai puțin de 1% din totalul UE, ceea ce este sub capacitatea actuală a centrelor pentru migranți.
Pactul are și un regulament care stabilește reguli stricte privind riscurile de securitate. În ultimii ani, a devenit evident că pot exista lacune în politica actuală de migrație. Atacurile de la Paris din 2015 au fost comise de persoane cu pașapoarte siriene false. În 2015, un jurnalist din Țările de Jos a reușit chiar să obțină un astfel de pașaport pe numele premierului Mark Rutte.
Verificările de securitate vor fi acum amănunțite, experții vor examina autenticitatea documentelor, iar dacă nu există documente – țara de origine va fi stabilită prin luarea de date biometrice, precum amprente sau fotografierea feței Acei migranți care se încadrează într-un grup de risc vor fi extrădați foarte repede în țări terțe, în afara UE.
Reporter: Când vă așteptați să intre în vigoare noul Pact privind migrația?
Elena Ionceva: Parlamentul European a insistat ca Pactul să fie valabil la un an de la adoptarea sa finală, care este așteptată în aprilie. La cererea Consiliului, însă, s-a decis ca acesta să intre în vigoare după 24 de luni.
De ce Acordul e unul benefic pentru Bulgaria și România
Reporter: În opinia dumneavoastră, este un succes aderarea Bulgariei la Schengen pe calea aerului și pe mare, ori ar fi trebuit să fim mai puțin permisivi și să insistăm asupra aderării cu drepturi depline sau măcar asupra unei date pentru acceptarea noastră și pe cale terestră?
Elena Ionceva: Dacă este un succes? Guvernul însuși a anunțat că unul dintre motivele formării sale a fost aderarea deplină la Schengen în 2023. Acesta ar fi fost un succes. Bulgaria nu este membru cu drepturi depline al Schengen. 97% din comerțul bulgar se face pe uscat, iar condițiile pentru acesta nu se îmbunătățesc.
Ar fi un fi un succes dacă ar exista un angajament concret pentru o dată de la care Bulgaria să fie acceptată cu granițele sale terestre. Potrivit declarației trilaterale a Austriei, Bulgariei și României, abia acum se va discuta eventual despre stabilirea unei date, și asta cu condiția să se amâne decizia în timp. Evenimentele viitoare din Europa nu creează un mediu favorabil pentru acest lucru.
De la 1 ianuarie, președinția Consiliului UE a fost preluată de Belgia, pentru care extinderea Schengen nu este o prioritate. Din iulie, locul său va fi ocupat de Ungaria, pentru care acest subiect nu este urgent. În iunie urmează să aibă loc alegeri europene, iar accentul se va pune pe formarea Parlamentului European, a Comisiei Europene. Se așteaptă ca și Consiliul să aibă mai mulți reprezentanți ai guvernelor de dreapta și de extremă dreapta, care în ultimul deceniu ne-au blocat drumul către Schengen. Dacă vorbim de succesul sau eșecul a ceea ce a realizat guvernul, să mergem la granița bulgaro-română și să vedem că acolo controlul s-a întărit, iar scopul Schengen este să dispară complet controalele.