Ucraina solicită „reparaţii” Rusiei în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie

Kievul a cerut marţi Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) să oblige Moscova să-i plătească „reparaţii”, acuzând Rusia că duce un „război imperialist”, că „vrea să şteargă de pe hartă” Ucraina şi că arată „dispreţ” faţă de dreptul internaţional, relatează Agerpres și Hotnews.

Marți, 19 septembrie, Ucraina a răspuns la argumentele Rusiei în faţa CIJ, cu sediul la Haga, unde cele două ţări se înfruntă într-un proces lansat de Ucraina, care acuză Rusia de utilizarea eronată a acuzaţiilor de genocid pentru a-şi justifica invazia pe scară largă lansată în februarie 2022.

„Rusia nu este mai presus de lege. Ea trebuie să fie trasă la răspundere”, a declarat Anton Korinevici, diplomat ucrainean, în faţa tribunalului.

„Aveţi puterea de a declara că aceste acte ale Rusiei sunt ilegale, că aceste abuzuri care persistă trebuie să înceteze, că decizia dumneavoastră trebuie pusă în aplicare şi că Rusia trebuie să repare daunele provocate”, a afirmat diplomatul ucrainean, adresându-se magistraţilor CIJ.

Ucraina a sesizat cea mai înaltă instanţă a ONU, la scurt timp după declanşarea ofensivei Rusiei la 24 februarie 2022, în încercarea de a combate ţara agresoare pe toate fronturile – juridic, diplomatic şi militar.

De asemenea, Kievul acuză Rusia că a utilizat în mod eronat acuzaţiile de genocid în estul Ucrainei pentru a-şi justifica invazia şi că ea însăşi a planificat un genocid.

„Rusia încearcă să răstoarne guvernul nostru ales în mod democratic”, a afirmat Korinevici, acuzând Moscova că „vrea să şteargă de pe hartă” Ucraina.

„Rusia a acuzat în mod fals Ucraina că ar fi comis un genocid, încălcând Convenţia asupra genocidului”, a argumentat acelaşi diplomat ucrainean.

În luna martie 2022, judecătorii CIJ au ordonat Rusiei, într-o măsură de urgenţă, să-şi suspende operaţiunile militare, care continuă şi în prezent în Ucraina.

Cum se apără Moscova: Acuzațiile de genocid la adresa Kievului, simple „declaraţii”

Unul dintre reprezentanţii Moscovei, Ghennadi Kuzmin, primul diplomat rus care s-a adresat instanţei în acest caz, a reproşat luni Kievului că s-ar situa „tot mai departe de adevăr”, pretinzând că Rusia a invocat Convenţia Naţiunilor Unite privind genocidul ca motiv pentru lansarea războiului împotriva vecinului său.

Nişte simple „declaraţii” despre genocid nu pot fi reţinute în virtutea dreptului internaţional, nici măcar pe baza Convenţiei asupra genocidului, a afirmat Kuzmin.

Reprezentantul Ucrainei, Anton Korinevici, i-a reproşat marţi reprezentantului Rusiei utilizarea cu o zi în urmă a expresiei „soluţie finală”, acuzându-l că îşi contrazice propriile argumente potrivit cărora Rusia nu a utilizat acuzaţia de genocid ca pretext pentru a invada Ucraina.

În sens mai general, cazul audiat la Palatul Păcii din Haga vizează contenciosul asupra legitimităţii celei mai înalte instanţe a ONU de a ordona încetarea conflictului în Ucraina.

Până în prezent, Moscova a ignorat audierile în acest caz, susţinând că nu a avut suficient timp pentru a-şi pregăti argumentele.