Pandemia afectează grav respectarea drepturilor omului
Pe perioada pandemiei, în R. Moldova au fost încălcate un şir de drepturi şi liberăţi fundamentale ale omului, începând de la îngrădirea dreptului la sănătate, discriminări pe criteriu social, până la abuzuri faţă de personalul medical şi social implicat, menit să-i ajute pe cei mai vulnerabili. Concluziile aparţin experţilor Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, care spun că, urmare a unor decizii arbitrare şi arogante ale autorităţilor, mai multe cazuri cu violări ale drepturilor continuă disputa în intanţe.
La aproape un an de la extinderea pandemiei în R. Moldova, multe din problemele scoase în vileag de criza sanitară au fost rezolvate doar pe jumătate ori și mai rău au fost ascunse sub preş, spune avocatul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova Alexandru Cebanaş.
Pe de o parte, statul, în timpul unor epedimii/ pandemii, are obligaţia de a acoperi cheltuielile pentru medicamente din fondurile publice, lucru pe care l-a şi recunoscut în hotărârea adoptată recent. Pe de altă parte, medicii în continuare prescriu preparate ce nu sunt compensate, povesteşte Cebanaş. Plus că a rămas nesoluţionat aspectul celor care deja s-au tratat acasă, fapt ce-l face pe expert să concluzioneze că problema nu a fost rezolvată până la capăt.
Tot la capitolul deciziilor contradictorii, avocatul include mărimea amenzilor pentru cei care nu respectă regulile sanitare. De la început s-au stabilit, potrivit lui, amenzi exagerate care nu corespundeau nivelului de trai al populaţiei, de peste o mie de euro, aceste penalităţi au fost declarate în vară neconstituţionale, ca mai târziu parlamentul să mărească limita minimă de la 50 de lei la 2000 de lei, prin urmare iarăşi majorându-le.
Şi nu în ultimul rând, specialiştii Institutului pentru Drepturile Omului spun că mulţi pacienţi pentru a ajunge la controale de rutină sau la consultaţiile unor specialişti sunt trimişi să facă testul Covid în instituţii private. Astfel deseori sunt nevoiţi să cheluiească pensia lunară integral pentru test, în caz contrar le este îngrădit accesul la sănătate în unităţile publice.
Avocatul Alexandru Cebanaş a enumerat şi cazuri de refuzuri de internare. La Orhei, bunăoară, o persoană cu o boală mintală nu a fost admisă în secţia de terapie intensivă.
„Unul din cazuri a fost refuzul de a acorda servicii medicale pe criteriu de dizabilitate mintală. I s-a refuzat acestei persoane acordarea serviciilor, motivându-se că este bolnavă psihic şi trebuie să se trateze în alt spital, fiindu-i refuzată internarea. Până ce persoana s-a internat a decedat. În acest caz practic au fost încălcate toate garaţiile”.
Constatarea generală e că în instituţii rezidenţiale, centre de plasament, izolatoare de detenţie problemele existente anterior acestei pandemii s-au amplificat: personalul medical este insuficient, prost plătit, cu studii medii şi cunoştinţe rudimentare; pe alocuri nu există cabinete dotate corespunzător, nu au resurse alocate problemelor de sănătate şi îngrijire personală, nu se prelevează probe.
Aceste servicii nu colaborează cu centrele de sănătate publică sau spitale, rezidenţii de aici fiind discriminaţi în raport cu restul cetăţenilor. Plus la toate, nicio autoritate centrală nu le monitorizează.
În ciuda a sute de apeluri primite, mulţi cetăţeni au frica de a reclama violări ale drepturilor omului şi alte abuzuri, mai constată avocatul Alexandru Cebanaş.
„Foarte mulţi medici s-au adresat la linia fiebinte, inclusiv cu solicitări că li se încalcă drepturile în cadrul gestionării acestei pandemii, pornind de la drepturile salariale şi terminâd cu drepturile de a fi protejaţi. Mă refer în primul rând la faptul că persoanele care erau în grupul de risc erau obligaţi să lucreze în prima linie. Care refuzau erau impuşi să scrie cerere de demisie, motivându-se de către administratorii spitalelor că nu avem alte soluţii şi nu avem cadre medicale. O altă situaţie relatată de către medici a fost că în unele raioane medicii practic erau impuşi să găsească de sine stătător acele mijloace de protecţie, combinizoane, măşti, ş.a.”
Directorul executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, Vanu Jereghi, spune că va transmite autorităţilor concuziile experţilor şi că este gata să discute fiecare caz în parte. Paralel, juriştii se angajează să repezinte în instanţe pe reclamanţii care au depus plângeri şi vor remite raportul lor şi instituţiilor internaţionale. Jereghi i-a îndemnat pe cetăţeni să vorbească fără frică despre drepturile ce le-au fost lezate, astfel prevenind perpetuarea unor practici păguboase.