De ce s-a grăbit Igor Dodon să promulge controversatele legi adoptate de parlament?

La Chișinău, continuă „bătălia pentru SIS”: ignorând protestele susținătorilor Maiei Sandu, președintele în exercițiu Igor Dodon a promulgat trecerea lui în subordinea parlamentului, deși legea respectivă este suspendată de către Curtea Constituțională, în urma sesizării unui deputat din PAS.

Cum evoluează aceste jocuri de putere care au stârnit îngrijorare în Uniunea Europeană și în țări-partenere de dezvoltare din afara ei?

Echipa lui Igor Dodon a explicat știrea despre promulgarea legii prin faptul că el și-ar fi pus semnătura pe document cu câteva zile mai devreme decât ar fi venit suspendarea curții. Dodon ar fi semnat-o pe 4 decembrie, a două zi după adoptarea din parlament, iar suspendarea s-a produs, cum se știe, pe 7 decembrie, deci la trei zile distanță.

Numai că decizia lui Igor Dodon oricum a generat tot felul de reacții, una mai critică ca alta, președintelui în exercițiu imputându-i-se mai ales lipsa de loialitate față de legea supremă, în timp ce se consideră că un președinte, fie și pe ducă, ar fi primul care trebuie să manifeste această loialitate, dar și ne-respect față de curte.

Are, însă, legea puteri acum, fiind deja promulgată, atâta timp cât Curtea Constituțională nu a examinat-o pe fond, dar i-a suspendat efectele juridice până să-i apară verdictul?

Constituționaliștii, între ei Alexandru Tănase, cel care a fost în trecut președinte al Curții Constituționale de la Chișinău, inclusiv în 2013 când instanța decidea pentru prima dată că are dreptul să suspende legi pe care vrea să le verifice, s-a și declarat, citat de presă, absolut sigur că promulgarea în astfel de condiții nu produce vreun efect juridic.

Valeriu Munteanu, politicianul care în 2013, în calitatea sa de atunci de parlamentar liberal, a promovat și obținut instituirea acestui mecanism de suspendare, până la verificarea de către CC, a legilor votate de parlament, povestește la Europa Liberă cum s-au întâmplat lucrurile: „Până în 2013, legile puteau fi sesizate la CC doar a posteriori și se întâmpla multe ori că anumite legi produceau un efect negativ care nu putea fi remediat pe cale constituțională. De aceea, am depus atunci o sesizare… ”

Politicianul mai crede că Igor Dodon înțelege că nu era cazul să se grăbească, dar că a făcut-o cu gândul la viitoarele alegeri:

„Fiind pe final de mandat și știind că nu va suporta consecințe politico-juridice și, evident, din rațiuni electorale, Igor Dodon a sfidat legea. Dar sunt absolut sigur că toată lumea înțelege că Igor Dodon este pe ducă, deci nu va îndrăzni nimeni - nici de la guvern, nici de la SIS, nici din altă parte – să întreprindă vreo acțiune care, știu dumnealor, că este împotriva legii și constituției. ”

Sustragerea controlului asupra SIS de la noua președintă aleasă Maia Sandu nu este singura lege care, deși suspendată de curte, a ajuns să fie promulgată de președinte. Marți, 8 decembrie, Curtea Constituțională a oprit și intrarea în vigoare a legii care anulează o înțelegere cu Statele Unite, pentru construcția unui nou sediu al ambasadei americane la Chișinău, pe terenul fostului Stadion Republican, speculându-se că în spate s-ar afla interese ale controversatului om de afaceri fugar, Ilan Șor, care ar vrea să construiască acolo un orășel pentru copii similar cu cel de la Orhei.

Însuși Dodon, care la fel a promulgat legea și a cărui formațiune socialistă a adoptat, cu sprijin din partea parlamentarilor din partidul Șor, norma legală într-o ședință turbulentă din 3 decembrie în parlament, a negat că Șor ar fi beneficiarul ei: „Eu cred că primăria municipiului Chișinău are capacitatea să facă acest lucru singură”, a spus el, afirmând totodată că legea s-a încălcat atunci când oponenții lui votau pentru înțelegerea cu ambasada SUA, nu acum: „Nu avea dreptul nimeni să suspende președintele pe 5 min, ca cineva să semneze în locul lui – deci am anulat o ilegalitate care s-a făcut în 2017.”

Despre re-subordonarea SIS, Igor Dodon insistă că e greșit să se creadă că așa ceva se va întâmpla, chiar dacă legea rămâne. „Mai mult scandal s-a făcut din nimic. SIS, indiferent de proiectul acesta, se va subordona și parlamentului, și președintelui.”

Singura noutate, spune el, adusă de lege e că Maia Sandu nu-i va mai putea numi ea pe adjuncții directorului acestui serviciu. Sandu, însă, e ferm convinsă că Dodon se teme de ce ar putea afla despre el din informațiile SIS, de aceea încearcă s-o lipsească de acces la aceste informații.