Manuale propagandistice, rămase în trecut: Ce învață transnistrenii la istorie, geografie și limba „moldovenească”
Manualele folosite în școlile din regiunea transnistreană includ informații învechite, promovează perspectiva Rusiei și conțin elemente de propagandă împotriva Republicii Moldova, susțin experții care le-au analizat la solicitarea presei.
În cadrul negocierilor din aprilie, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus ca, din 1 septembrie 2026, toate instituțiile de învățământ din stânga Nistrului să treacă la predarea în limba română. Inițiativa a fost respinsă de administrația de la Tiraspol, care insistă pe menținerea actualului sistem educațional.
Secretarul de stat de la Ministerul Educației, Valentina Olaru, a afirmat că autoritățile nerecunoscute refuză inclusiv actualizarea manualelor, chiar și în grafie chirilică: „Am fost dispuși să acceptăm și varianta în grafie chirilică, doar pentru a actualiza conținuturile. Refuzul a fost categoric”.
Analiza manualelor de istorie arată că acestea promovează ideea rolului „salvator” al Rusiei și prezintă conflictul din 1992 dintr-o perspectivă favorabilă Tiraspolului. Istoricul Teodor Candu susține că elevilor li se transmite că responsabilitatea pentru război ar aparține Chișinăului, iar regiunea este prezentată drept un stat distinct.
„Observăm în ele, ca un fir roșu, rolul salvator pe care îl are Imperiul Rus, Uniunea Sovietică și Federația Rusă pentru spațiul respectiv. Deși spațiul dat a intrat în sfera de influență a Imperiului Țarist abia spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, autorii încearcă să construiască un mesaj că respectivul teritoriu ar fi putut să aibă șansa să devină un factor foarte important care să schimbe vectorii politici regionali”, a explicat istoricul.
De asemenea, potrivit istoricului, ei nu folosesc categoric denumirea de „Transnistria” pentru regiunea din stânga Nistrului, pe care o numesc „Republica Moldovenească Nistreană” sau „Nistrenia”.
Manualele de „limbă moldovenească” sunt, la rândul lor, depășite și axate pe literatura de tip sovietic. Profesorul Constantin Șchiopu a afirmat pentru Europa Liberă că acestea includ autori și opere ideologizate, fără a stimula gândirea critică a elevilor. Deși apar și scriitori români, aceștia sunt plasați la categoria „altor popoare”.
„În aceste manuale sunt foarte multe opere și scriitori precum Emilian Bucov sau Andrei Lupan, care au aderat la formula realismului socialist: de exemplu, poemul «Prometeu» al lui Bucov, care este despre Lenin, sau «Luceafărul» lui Lupan, care este, la fel, o creație ideologică. Eu mă întreb la ce bun să cunoască elevii niște pseudo-scriitori și niște pseudo-creații?”, se întreabă profesorul universitar.
„Exercițiile sunt de tipul: «Găsiți ideea principală, demonstrați că personajul este anume, așa și nu altfel». Desigur, asta se înscrie în dorința de a manipula și de a intoxica gândirea elevilor”, a adăugat specialistul.
Și manualele de geografie sunt criticate pentru conținutul învechit și abordarea tendențioasă. Potrivit profesoarei Elena Sochircă, acestea reflectă o viziune geopolitică pro-rusă și nu corespund realităților actuale.
„Informațiile incluse nu mai corespund tendințelor actuale ale economiei globale și evoluției statelor. Lipsesc elementele esențiale ale unui manual modern: activitățile de predare-învățare-evaluare și materialele vizuale – grafice, hărți sau imagini care ar stimula interesul elevilor”, spune profesoara.
Ea remarcă și caracterul tendențios al conținutului.
Profesoara universitară spune că tinerii care vin după școală să învețe în universitățile de pe malul drept se adaptează foarte greu la sistemul educațional de aici. Într-un timp scurt, ei trebuie să recupereze materia învățată diferit pe parcursul mai multor ani. Ei fac un an pregătitor, după care susțin Bacalaureatul.
„Profesorii din regiunea transnistreană sunt nemulțumiți, dar nemulțumirea rămâne la nivel informal. Cunosc cazuri când cadre didactice nu au rezistat diferențelor dintre cele două sisteme și au demisionat”, susține Elena Sochircă.
Experții atrag atenția că aceste manuale contribuie la formarea unei identități separate în rândul elevilor din regiune și îngreunează integrarea acestora în sistemul educațional de pe malul drept al Nistrului. Studenții care vin ulterior să studieze în Republica Moldova au nevoie de perioade de adaptare și recuperare a materiei.
Reprezentanții Ministerului Educației mai spun că nu există date clare privind numărul elevilor care studiază în așa-numita „limbă moldovenească”, iar sistemul educațional din regiune rămâne unul închis, care funcționează după reguli proprii.
„Am încercat să evaluăm amploarea situației, dar nu ni s-au furnizat informații. Negocierile depind mai puțin de argumentele noastre și mai mult de presiunile externe asupra regiunii. Ei invocă standardul rusesc, însă, nici măcar după acest standard nu există acreditări reale. Sistemul este unul închis, care își validează singur propriile reguli”, a spus Europei Libere secretara de stat Valentina Olaru.
În universitățile din dreapta Nistrului învață 684 de studenți originari din regiunea transnistreană, inclusiv 262 la buget. Alți 128 își fac studiile în colegii, centre de excelență și școli profesionale.