Bașcanul Găgăuziei, obligat să cunoască limba română
Republica Moldova ar putea introduce un nou set de reguli electorale, după ce Comisia Electorală Centrală a lansat, pe 15 aprilie, consultări publice asupra unor propuneri de modificare a Codului electoral. Printre principalele schimbări se numără reglementări mai stricte pentru campaniile electorale online, dar și ajustări privind alegerile din UTA Găgăuzia, inclusiv posibile noi cerințe pentru candidați.
Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat că obiectivul acestor propuneri este alinierea procesului electoral din Republica Moldova la standardele internaționale. După etapa consultărilor, modificările urmează să fie analizate de Comisie și transmise Parlamentului.
Reguli noi pentru alegerile din Găgăuzia
O parte semnificativă a proiectului vizează organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei și funcția de bașcan, în contextul unui blocaj instituțional care durează de mai multe luni și a împiedicat desfășurarea scrutinului în regiune.
CEC propune ca dreptul de vot să fie limitat la alegătorii cu domiciliul sau reședința în autonomie. De asemenea, sunt avansate criterii mai stricte pentru candidați: vârsta minimă de 21 de ani pentru deputații în Adunarea Populară și 35 de ani pentru bașcan, cetățenie a Republicii Moldova și perioade minime de rezidență în autonomie — 12 luni pentru deputați și 10 ani pentru bașcan.
Pentru funcția de bașcan ar putea fi introduse și cerințe suplimentare, precum cunoașterea limbii găgăuze și a limbii române, precum și studii superioare.
Candidații independenți ar urma să colecteze între 1.500 și 2.000 de semnături din cel puțin o treime dintre localitățile autonomiei, cu un prag minim de 75 de semnături per localitate pentru validarea listelor.
Proiectul prevede și modificarea structurii organului electoral regional. Consiliul Electoral Central al Găgăuziei ar urma să fie redus de la nouă la șapte membri, desemnați de Adunarea Populară, Comitetul Executiv, Judecătoria Comrat și Comisia Electorală Centrală. Conducerea instituției ar putea participa la ședințele CEC fără drept de vot.
Reguli mai stricte pentru campaniile online
Un alt capitol important vizează comunicarea electorală în mediul online. Platformele de publicitate ar putea fi obligate să publice condițiile de promovare electorală, inclusiv tarifele și criteriile de targetare.
Concurenții electorali ar urma să declare toate conturile utilizate în campanie, inclusiv paginile oficiale, iar obligația s-ar extinde și asupra creatorilor de conținut care promovează mesaje electorale, indiferent dacă sunt remunerați sau nu. Nedeclararea acestora ar putea fi sancționată.
Totodată, este propusă introducerea noțiunii de „comportament coordonat neautentic”, care vizează rețele de conturi ce acționează organizat pentru influențarea opiniei publice fără transparență privind identitatea sau finanțarea.
Campaniile electorale ar urma să includă și etichetarea conținutului generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Posibile schimbări în listele electorale și referendumuri
CEC analizează și modificarea modului de întocmire a listelor electorale, inclusiv introducerea criteriului participării la ultimele trei scrutine și posibilitatea unor liste separate pentru anumite tipuri de vot.
În ceea ce privește referendumurile, sunt propuse praguri mai ridicate pentru constituirea grupurilor de inițiativă: cel puțin 100 de membri și 300 de participanți la adunarea de constituire pentru referendumurile republicane, respectiv 20 de membri și 30 de participanți pentru cele locale.
Codul electoral a fost modificat ultima dată în iunie 2025, înainte de alegerile parlamentare din septembrie. Într-un aviz recent, Comisia de la Veneția a atras atenția că modificările frecvente ale legislației electorale, mai ales în apropierea scrutinelor, pot afecta încrederea publicului în procesul electoral.
Experții europeni au remarcat totuși că unele ajustări au fost realizate în contextul combaterii corupției electorale și a riscurilor hibride semnalate de autorități.