Majorarea pensiilor, între necesitate și încercarea de a da bine la electorat

Guvernul partidului pro-prezidențial PAS a anunțat luni, 6 septembrie, mărirea de la 1 octombrie a pensiilor și alocațiilor din bugetul de stat. Anticipând întrebări incomode, premierul Natalia Gavrilița a precizat că banii pentru măriri vor proveni din bugetul de stat, nu din împrumuturi externe. Cu aceeași ocazie, președintele comisiei parlamentare pentru protecție socială, Dan Perciun, a spus că Moldova este în pragul unei „mari și importante” reforme a pensiilor. Se poate spune, oare, că noile măriri vor fi altfel decât cele practicate de guvernările anterioare? 

Majorarea de pensii anunțată de noul guvern de la Chișinău este o primă promisiune electorală socială onorată de formațiunea PAS câștigătoare în alegeri. Vor beneficia, în general, de ea peste 400 de mii de persoane, cei mai mulți fiind pensionari, dar și beneficiari de alocații sociale, conectate la formula de clacul a pensiei.  

Mărirea e substanțială, mai ales pentru pensionarii cu cele mai mici pensii, care în R. Moldova pot fi și de 1.100 de lei - aceștia vor primi, potrivit anunțului autorităților, 2.000 de lei după majorare, dacă au un stagiu complet de cotizare, iar dacă nu au acest stagiu complet, creșterea oricum va fi de până la 400 de lei.  

Efortul financiar pe care îl vor face noile autorități de la Chișinău pentru a oferirea majorării este și el substanțial – jumătate de miliard de lei va fi necesar, doar pentru creșterea la pensii, în acest an, iar cheltuielile de anul viitor se vor ridica, pentru aceeași majorare, la peste 2 miliarde.

Poate R. Moldova să-și permită cheltuiala? Stanislav Madan, economist al Centrului Expert Grup de la Chișinău, crede că poate:

„Costul anual al acestei măsuri va fi de circa 2,1 miliarde de lei, ceea ce din perspectiva bugetului public național este o sumă care, să spunem așa, poate fi digerată. Efortul se merită pe deplin pentru că avem foarte mulți oameni săraci și pensia medie în Republica Moldova în anul 2021 este de doar 2.125 de lei, iar de această măsură cu pensia minimă sunt vizate 308 mii persoane, aproape 60 la sută din numărul total de pensionari care sunt pensionați după limita de vârstă. Deci, această ajustare a prestațiilor sociale este una benefică din absolut toate punctele de vedere. Și, mai ales, nu trebuie să uităm faptul că aceste resurse nu vor fi cheltuite peste hotare, vor fi cheltuite până la urmă tot în consumul intern în Republica Moldova și o parte din bani oricum se vor întoarce la buget prin TVA, acciza și alte impozite.

Cu siguranță și guvernarea a hiperbolizat această măsură, a profitat ca să puncteze la imagine și electoral și a făcut-o poate într-un mod prea nuanțat și de aici au venit și aceste ironii, pentru că până la urmă s-a făcut un pas, dar pensiile rămân mici. Totuși, maniera actuală în care se implementează este una echitabilă, în primul rând, pentru că totuși trebuie să pornim de la principiul contributivității și atunci maniera în care este implementată acum pensia minimă pornește de la acest principiu.

Or, dacă ne uităm la cifrele prezentate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, vedem că de creșteri vor beneficia și cei care nu au stagiul complet de muncă, dar ele nu vor atinge două mii de lei, plafonul maxim fiind proporțional cu anii în care au contribuit la sistemul de pensionare.”

Majorarea ar putea fi aprobată de guvern deja în următoarea sa ședință, iar autoritățile pretind că este cea mai mare creștere de pensii din istoria R. Moldova. Șefa cabinetului de miniștri, Natalia Gavrilița, a precizat la rândul ei luni, când a făcut anunțul, că ceea ce permite măsura e creșterea încasărilor bugetare, prin urmare ar fi vorba despre resurse interne, nu despre credite din exterior, lucru pe care nu îl contrazic nici experții.