Gazoductul Nord Stream a repornit, însă nesiguranța rămâne
Guvernul german și Uniunea Europeană se temeau că Gazprom nu va mai redeschide conducta, invocând eventul alte probleme tehnice.
Ce rol joacă Nord Stream 1
Germania primește prin conducta Nord Stream 1 cam o treime din gazul de care are nevoie.
La mijlocul lunii iunie, compania de stat rusă Gazprom a redus deja fluxul la 40% din capacitate. A citat presupuse probleme tehnice care implică echipamente, pe care partenerul Siemens Energy le-a trimis în Canada pentru revizie și care ar fi rămas acolo blocate, din cauza sancțiunilor internaționale impuse Rusiei, ca reacție la invazia din Ucraina.
Problema a fost ulterior rezolvată, guvernul canadian acceptând să facă o excepție în acest caz, pentru a nu lăsa Germania – o forță economică mondială și important partener comercial – fără gaze. Decizie care la vremea respectivă a fost criticată de Ucraina, drept un semn de slăbiciune în fața „șantajului energetic” practicat de Kremlin.
De astăzi, 21 iulie, gazul curge din nou prin conducta Nord Stream 1, chiar mai mult decât se aștepta inițial.
Conducta livrează din nou la aproximativ 40% din capacitate, nivelul dinainte de revizia tehnică, a informat Agenția federală de Reglementare a Rețelelor.
Klaus Müller, directorul Agenției a confirmat reluarea livrărilor dar a reamintit, într-o postare pe Twitter, că „lipsesc în continuare 60% din volumul normal și certitudinea” că acestea vor continua în ritm normal.
Nesiguranța este acum problema cea mai mare a Germaniei și Uniunii Europene în general, a mai spus Muller într-un interviu matinal cu televiziunea publică germană.
Președintele rus Vladimir Putin a asigurat încă de miercuri, când era la Teheran, că Gazprom „și-a îndeplinit, își îndeplinește și își va îndeplini în totalitate obligațiile” dar a continuată să semene incertitudine, avertizând că ar putea urma alte sistări sau reduceri de livrări de gaze din „motive tehnice”, induse de sancțiunile occidentale.
Cum s-ar putea descurca Germania si UE fără gaz rusesc
Rezervele Germaniei de gaze, ca și cele ale Uniunii Europene în general, sunt numai la 65% din necesarul pentru sezonul rece, precizează AP, iar stoparea livrărilor prin Nord Stream ar fi făcut împosibil ca acestea să ajungă la 80% până la 1 noiembrie.
Încă înainte de războiul din Ucraina, Rusia nu mai vindea gaz pe piața „spot”, ci numai în baza contractelor de lungă durată iar după invazie și impunerea sancțiunilor occidentale, a oprit livrările spre șase țări UE și le-a redus drastic spre alte șase, între care Germania, cea mai mare economie europeană.
Oferta redusă de energie a contribuit la explozia prețurilor și la creșterea dramatică a inflație, care în zona euro a ajuns la nivelul istoric de peste 9,6%.
Ce vrea Putin
Deși Rusia exportă mai puțin petrol și gaz, veniturile sale din vânzarea de energie au crescut semnificativ, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, citată de AP.
De la invazie, veniturile Rusiei din exportul de petrol și gaze către Europa s-au dublat față de media din ultimii ani, ajungând la 95 de miliarde de dolari, a calculat Agenția Internațională pentru Energie, cu sediul la Paris.
Doar în ultimele cinci luni, datorită creșterii prețurilor, Rusia a câștigat de trei ori mai mult din exporturile reduse de energie, decât ceea ce obținea într-o iarnă întreagă din exporturile spre Europa, la volumele normale.
În aceste condiții, crede șeful Agenției Internaționale pentru Energie, citat de AP, președintele Rusiei, Vladimir Putin ar putea să încerce să submineze sprijinul pentru Ucraina în Uniunea Europeană, forțând o recesiune energetică și o scumpire dureroasă a costurilor de întreținere.
„Nu putem exclude posibilitatea ca Rusia să decidă să renunțe la veniturile pe care le obține din exportul de gaze către Europa pentru a obține o pârghie politică” în viitoarele negocieri privind Ucraina, a spus directorul executiv al AIE, Fatih Birol, citat de AP.
Cum răspunde UE
Înainte de război, Rusia livra circa 40% din necesarul de gaz în Uniunea Europeană, cantitate care s-a reduc acum la numai 15%.
În aceste condiții și pe fundalul incertitudinilor alimentate de declarațiile Moscovei, Uniunea Europeană a venit miercuri cu un plan de urgență: Comisia Europeană a propus ca țările membre să-și reducă, voluntar, consumul cu 15 la sută în următoarele opt luni. Reducerea ar putea deveni obligatorie într-un caz de forță majoră.
„Rusia ne șantajează. Rusia folosește energia ca armă”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă. „Indiferent dacă este vorba de o întrerupere temporară sau totală a livrărilor de gaze din Rusia, Europa trebuie să fie pregătită”, a mai spus von der Leyen.
Spania însă, care depinde în mică măsură de gazul rusesc, dar în mare măsură de economia germană, a fost prima care a obiectat.
Recent, Fondul Monetar Internațional avertiza că o sistare totală a livrărilor de gaze din Rusia ar reduce PIB-ul în cele mai vulnerabile țări din UE cu până la 6% și le-ar arunca în recesiune. Acestea ar fi, potrivit FMI, Cehia, Ungaria și Slovacia, dar ar fi serios afectate și Germania, Austria și Italia.
La nivelul întregii Uniuni Europene, sistarea totală a livrărilor de gaze din Rusia ar duce la o reducere cu 3% a producției, în următoarele 12 luni.