Renașterea jurnalismului online
Ce s-a întâmplat? De ce aceste instituții media, deși au milioane de cititori, au dat afară sute de oameni? Companiile care au fost nevoite să renunțe la angajați fac bani din publicitate, iar publicitatea online nu mai este la fel de profitabilă când concurezi cu Facebook și Google. În medie, doar 7% din veniturile unei instituții media pe online vin de pe Facebook, arată un raport din 2017 al Asociației Mondiale a Ziarelor și a Producătorilor de Știri.
În același timp, The New York Times și The Washington Post, două ziare americane cu tradiție, o duc tot mai bine. Jeff Bezos, directorul executiv Amazon, a cumpărat The Washington Post în 2013. Într-un discurs la Torino de-acum doi ani, Bezos și-a prezentat soluția:
„Cereți oamenilor să plătească pentru conținut. Ei vor plăti. Industria a pierdut 20 de ani învățându-ne că știrile trebuie să fie gratuite. Adevărul e că cititorii sunt mai deștepți de-atât. Ei știu că jurnalismul de calitate este scump, presupune costuri și ei sunt gata să plătească, dar trebuie să le cerem asta. De fiecare dată când am scumpit abonamentul digital la The Washington Post, numărul de abonați a crescut.”
Este oare această soluție aplicabilă pentru Moldova? Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente din Moldova, este optimist.
„Oamenii vor înțelege că informația este un produs, produsul trebuie să fie de calitate, iar calitatea costă. Un jurnalist plătit prost te-ai mira să facă un produs jurnalistic bun. Oamenii vor înțelege în timp asta și vor contribui.”
Potrivit expertului, în Moldova există deja câteva instituții de presă care oferă conținut contra cost sau acceptă donații din partea cititorilor:
Produsul trebuie să fie de calitate, iar calitatea costă...
„Haideți să luăm exemplul Ziarului de Gardă. Mulți oameni din străinătate donează bani sau își abonează rudele aflate aici la Ziarul de Gardă. De ce? Pentru că acest ziar oferă informații de calitate. Iată că calitatea este un indicator al faptului că lucrul ăsta se poate întâmpla. Da, este neobișnuit pentru noi, dar în timp, vă asigur că lucrurile se vor încetățeni și aici, mai mult și mai mult. Pentru că sunt absolut convins că guvernările care se vor perinda nu vor fi niciodată deschise pentru a oferi subvenții sau susținere pentru presa independentă atâta vreme cât politicul, de oricare culoare ar fi el, nu este ahtiat să susțină presa care poate să devină, la un moment dat, indezirabilă, dacă respectivii politicieni fură bani publici sau adoptă decizii împotriva democrației și a statului de drept.”
Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, mi-a povestit cum a reușit redacția pe care o conduce să-și mărească tirajul cu 15 la sută și să aibă mai mulți abonați ca niciodată: „Noi avem mai multe surse de venit, pentru că am învățat această lecție cu mulți ani în urmă. Ziarul de Gardă are 15 ani și am înțeles că este riscant, dacă vrei să faci ceva în permanență și vrem ca jurnalismul de investigație să fie permanent, așa cum e permanentă corupția.”
„Dar pe lângă abonările propriu-zise, avem și donații de abonamente, un modul electronic unde orice persoană, mai ales printre cei care citesc Ziarul de Gardă electronic pe site, pe gratis, ei pot dona un abonament la ziarul tipărit și avem o relație interesantă cu diaspora care donează abonamente la ziarul tipărit pentru părinții, bunicii, învățătorii și prietenii lor rămași în Moldova. Am mers mai departe și acceptăm și donații pentru realizarea investigațiilor jurnalistice. Dar desigur aplicăm și la diverse granturi pentru dezvoltarea jurnalismului de calitate, pentru susținerea reporterilor de investigație. Pentru a crește și a introduce inovații în activitatea noastră.”
Diaspora donează abonamente pentru părinții, bunicii, învățătorii și prietenii lor rămași în Moldova...
Alina Radu este convinsă - pentru ca oamenii să te susțină, inclusiv financiar, trebuie să le fii alături:
„Sincer vă spun, noi ținem o relație foarte apropiată cu abonații noștri, ne întâlnim cel puțin o dată pe lună într-o localitate cu oamenii, dar mai facem și unele dezbateri sau activități la redacție. Săptămâna trecută, am anunțat o dezbatere obișnuită pe teme electorale și am fost mirați să avem oameni din mai multe raioane, deci ei au parcurs distanțe cu autobuzul, și-au cumpărat bilet la autocar și au venit ca să asiste la aceste dezbateri ale noastre să se informeze mai bine.”
În încercările lor de a-și monetiza conținutul, jurnaliștii Ziarului de Gardă au ajuns la o concluzie. Anumite tipuri de conținut trebuie să rămână gratuite în contextul actual al Republicii Moldova.
„Unul dintre principiile noastre de bază este ca toată lumea să aibă acces la investigațiile jurnalistice, pentru că noi scriem despre problemele care îi vizează pe toți și nu vrem să citească doar cei care au bani. Vrem să citească toți și poate cei fără bani trebuie să citească în primul rând ca să înțeleagă de ce nu au ei bani, de ce sunt săraci, de ce suntem toți săraci și am putea să câștigăm toți împreună. Nu vrem să vindem investigațiile, investigațiile vrem să le lăsăm libere ca să le poată citi cât mai multă lume, de asta am zis că încercăm să muncim cu cei care vor să doneze, cu cei care vor să se aboneze.”
Online-ul moldovenesc abundă în produse jurnalistice, mai ales știri. Aproape toate sunt gratuite. Multe sunt partizane sau chiar false. Ce mai înțelege consumatorul? Ce l-ar face să plătească? Experții privesc situația ca pe-o oportunitate pentru jurnalismul de calitate.
„Eu cred că este o perioadă foarte interesantă din care învățăm noi toți și da, noi vedem că oamenii chiar și în sate sau în școli sau în diferite instituții au început să discute această chestiune. Noi am fost invitați în multe localități rurale, prin biblioteci, să povestim ce este o știre falsă și ce este un text jurnalistic real, deci este iarăși o oportunitate să discutăm cu cetățenii, să avem public mai mult, să ne întâlnim și să rămânem parteneri.”
„Eu aș crede că există un plus în această abundență de fake news-uri și știri inventate, pentru că oamenii încep să prețuiască tot mai mult și mai mult informația adevărată, veridică, obiectivă”, consideră directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei. „Ea, din păcate, devine o pasăre rară sau tot mai rară pe piața noastră și atunci, ca și oricare regulă a pieței, există un anumit deficit. Și iată că noi cu dvs. aproape că suntem în deficit de informație obiectivă. Și în acest deficit, când oamenii își vor dori să obțină informația deficitară, care este acum obiectivitatea, atunci vor fi dispuși să și plătească pentru asta.”
Europa Liberă: Un raport al Centrului pentru Jurnalism Independent din 2017 arată că fiecare a doua redacție din Moldova întâmpină dificultăți financiare. Domnule Macovei, ce-ar trebui să facă instituțiile media independente? Să-și convingă cât mai curând cititorii să plătească?
Petru Macovei: „Recomandarea mea ar fi ca redacțiile să fie cât mai creative în a-și vinde produsul, iar pentru ca produsul să fie vandabil, ca să poată cuceri noi și noi piețe și public cât mai numeros, acesta trebuie să fie doar de calitate. Dacă vor persevera în asta și vor avea produs de calitate, și oamenii se vor convinge că în alegeri, de exemplu, respectivul ziar, post de televiziune, site, radio au avut un comportament corect și nu au favorizat un actor politic sau pe altul, oamenii vor înțelege că anume acei jurnaliștii și colective trebuie susținuți.”
Dvs. ați fi gata să plătiți pentru conținut? Vă invităm să vă expuneți părerea pe pagina noastră de internet moldova.europalibera.org. Ne mai găsiți pe Facebook, Instagram, Odnoklassniki, Youtube și Soundcloud.