Dumitru Mînzărari: Chișinăul trebuie să spună că va opune rezistență în cazul unui atac

Expertul militar Dumitru Mînzărari, cercetător la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate (SWP), consideră că autoritățile Republicii Moldova nu trebuie să subestimeze probabilitatea considerabilă a unei agresiuni rusești, limitându-se doar la mesaje liniștitoare adresate societății. Mai mult decât atât, într-un interviu pentru Europa Liberă, cercetătorul susține că prin abordarea sa de acum, guvernarea ar „contribui” la riscul unei agresiuni ruse, care „s-ar putea manifesta în diferite forme”.

Iată câteva din ideile formulate în acest dialogul purtat de Alexandru Canțîr cu Dumitru Mînzărari:

Dacă rușii văd că R. Moldova se teme de o agresiune și nu este pregătită, ei înțeleg că ar putea avea șanse mari să câștige un război fără nicio împușcătură

Chiar dacă nu ar dori să participe la acțiuni armate împreună cu Rusia, autoritățile de le Tiraspol nu au de ales, vor fi forțate

R. Moldova trebuie să declare din timp, dar și să se pregătească transparent pentru asta, că va putea respinge un atac armat contra sa

Rezistența armată este obligatorie

Argumentul că trebuie să-i liniștim pe cetățeni pentru a nu crea panică este unul greșit

Analistul militar Dumitru Mânzărari a explicat că „atunci când guvernarea R. Moldova face mereu declarații publice și recurge la acțiuni prin care se trimit mesaje către Rusia că îi este teamă să n-o irite, că nu se iau măsuri serioase de pregătire care – chiar dacă nu ar avea succes în rezistența împotriva Rusiei, ar pricinui totuși costuri foarte mari pentru o ofensivă rusă - din punctul de vedere al planificatorilor militari, aplicarea forței militare devine mai puțin costisitoare, și mai eficientă în atingerea scopului. Și atunci crește riscul aplicării forței militare”.

„Dacă rușii văd că guvernarea R. Moldova se teme de o agresiune și nu este pregătită, atunci [ei înțeleg că] la prezentarea unui ultimatum probabilitatea să obțină cedări, fără să aplice forța militară, deci probabilitatea să câștige un război fără nicio împușcătură este foarte mare”, a adăugat Mânzărari.

Declarațiile autorităților moldovenești ar trebui să atenționeze Rusia că „în ciuda faptului că noi suntem slabi, inferiori militar și chiar dacă sunt riscuri mari să fim cotropiți militar, noi suntem convinși și hotărâți să impunem costuri maxime unei ofensive militare ruse”. Mînzărari crede că, în urma unei asemenea abordări, care trebuie să fie convingătoare și credibilă, „riscul de aplicare a forței militare împotriva R. Moldova va scădea semnificativ, în special după ce Rusia s-a confruntat cu o rezistență enormă militară în Ucraina”.

 

Interlocutorul Europei Libere mai consideră că dacă trupele militare ruse, concentrate acum în Ucraina, vor ajunge în Transnistria și se vor alătura celor staționate în această regiune și formațiunilor locale, atunci va crește riscul folosirii acestor forțe armate împotriva Republicii Moldova, „pentru că vor fi și mai multe forțe militare la dispoziția politicienilor ruși”.

„Autoritățile de la Tiraspol, chiar dacă ar dori să negocieze cu bună credință o soluționare a conflictului transnistrean cu autoritățile de la Chișinău, sau chiar dacă nu ar dori să participe la acțiuni armate împreună cu Rusia, nu au de ales, vor fi forțate. Cine va refuza va fi schimbat, scos din post, pentru că Rusia are capacitatea, având prezență militară în Transnistria, să impună acele politici și acțiuni pe care le dorește”, mai apreciază expertul.

Analistul militar se declară ferm convins că R. Moldova „trebuie să declare din timp, în scopuri de descurajare”, dar și să se pregătească, transparent, pentru asta, că va putea respinge un atac armat contra sa, sau că va „impune costuri maximale agresorului”. „Dacă o țară nu este gata să se protejeze de o agresiune externă, nu are – consider – dreptul moral să fie un stat independent”, a mai remarcat Dumitru Mînzărari.

„Rezistența armată este obligatorie”, a adăugat el, la fel ca și pregătirile transparente pentru asta, care să ridice spiritul atât al forțelor sale armate, cât și al cetățenilor. În opinia analistului, „argumentul că trebuie să-i liniștim pe cetățeni pentru a nu crea panică este unul greșit. Panica trebuie gestionată în cazul dat. Când motivul panicii nu există, este normal să spulberi această panică. Însă atunci când panica este motivată și probabilitatea ca R. Moldova să fie nevoită să reziste unei agresiuni militare este destul de ridicată, atunci guvernarea trebuie să vorbească, să comunice cu cetățenii...”.