Noi atacuri verbale asupra jurnaliștilor. „Politicienii ar trebui să reacționeze”

Mai multe ONG-uri media s-au arătat îngrijorate de intensificarea numărului de atacuri verbale asupra jurnaliștilor și activiștilor civici. Într-o declarație semnată de nouă organizații pentru apărarea drepturilor omului se condamnă atitudinea primarului din satul Chirsova, care în mesaje private l-ar fi amenințat pe activistul civic Mihail Sirkeli, directorul organizației Piligrim Demo din Comrat, pentru faptul că a comentat într-o emisiune un incident violent ce a avut loc în incinta primăriei și care a necesitat intervenția poliției. În urmă cu două săptămâni, unui alt funcționar public i s-a reproșat că a folosit cuvinte insultătoare la adresa unui vlogger care i-a ironizat călătoriile în afara țării și angajarea soției acestuia în cadrul unui trust de presă.

Organizațiile de media numesc atacurile verbale asupra jurnalistului și activistului civic Mihail Sirkeli o încercare de intimidare a acestuia și solicită Procuraturii Generale inițierea urmăririi penale în privința primarului de Chirsova. De asemenea, în declarația semnată de nouă ONG-uri ce apără drepturile jurnaliștilor se solicită Partidului Socialiștilor, pe listele căruia a fost ales primarul, să examineze acest comportament și să se disocieze de atacurile acestuia asupra jurnalistului.

Solicitată de Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a PSRM, Carmena Lupei, ne-a asigurat că formațiunea „condamnă orice act de agresiune, inclusiv în raport cu jurnaliștii”. „În privința acestui caz, ne vom documenta și dacă va fi necesar, vom lua decizii în conformitate cu prevederile statutare ale formațiunii noastre”, se arată în luarea de poziție a PSRM.

Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, spune că dincolo de gravitatea acțiunilor funcționarilor publici, îngrijorătoare este ignoranța organelor de control care se fac a nu observa atacurile asupra presei sau activiștilor civici:

„Și în anii precedenți au fost situații când aleși locali, funcționari publici, dar chiar și fostul președinte al Republicii Moldova avea un comportament cu jurnaliștii. Erau cazuri când jurnaliștii erau intimidați și lucrurile acestea nu se terminau cu nimic, chiar dacă de formă Procuratura Generală și alte organe de drept anunțau că investighează acest lucru, totuși nu a existat nicio situație când cineva să fie sancționat. Într-o țară democratică, Occidentală, acest lucru s-ar fi soldat demult cel puțin cu luarea de atitudine din partea partidelor care i-au delegat”.

Primarul de Chirsova nu este singurul ales local căruia i s-a reproșat că ar avea un comportament condamnabil în raport cu presa. În urmă cu două săptămâni, edilului de Chișinău, Ivan Ceban, a fost dur criticat după ce l-a amenințat cu violența fizică pe vloggerul Andrei Bolocan, autorul emisiunii satirice Lumina. Potrivit unei conversații publicate de vlogger, Ceban i-a scris că o „să-i socotească toți dinții”, după ce Bolocan a ironizat călătoriile primarului la Moscova și în Egipt și angajarea soției acestuia la trustul de presă al unui lider socialist.

Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, este constant atacată de troli sau susținători ai unor partide. Săptămâna trecută jurnalista a fost ținta unei campanii de denigrare, publicată pe site-uri de satiră sau cu o credibilitate îndoielnică. Cornelia Cozonac crede că prin încercarea de a pune călușu-n gură activiștilor civici și presei, politicienii moldoveni își fac de fapt un mare deserviciu:

„Atacurile asupra jurnaliștilor trebuie să fie combătute, pedepsite, pentru că altfel se creează precedente periculoase. Politicienii ar trebui să reacționeze, să se disocieze de anumite atacuri, să le condamne mai ales atunci când vin din partea unor reprezentanți ai partidelor. În mai multe țări există legi care combat limbajul urii și impun pedepse. E vorba de pedepse clare împotriva celor care admit acest limbaj.”

Cornelia Cozonac constată că o bună parte dintre politicienii și funcționarii publici din R. Moldova încă nu au înțeles că activiștii civici și jurnaliștii nu pot fi de partea guvernării și nu pot lăuda acțiunile politicienilor de la putere. Și asta pentru că menirea lor e, din contra, să pună degetul pe rană pentru a-i responsabiliza pe cei aleși să ia decizii în numele cetățenilor.