Sărbători la sfârșitul unui an pe care toți vor să-l uite
Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Ca în fiecare an, Europa Liberă vă propune un program muzical special cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
Până atunci însă vă invit să facem câteva totaluri ale anului 2020 pentru regiunea transnistreană și să ascultăm un buletin de știri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:
Joi, 24 decembrie, Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte. În discursul său, aceasta a venit cu un puternic mesaj anticorupție, a chemat la unitate și a promis că va fi președintele tuturor locuitorilor Republicii Moldova. „Voi fi un președinte onest și integru, care nu a fost și nu va fi implicat niciodată în scheme de corupție. Voi respinge compromisurile care compromit. Vreau să devenim o țară în care oamenii vor să trăiască. Prioritățile momentului sunt pandemia și criza economică. Trebuie să salvăm vieți și trebuie să salvăm locuri de muncă. Maia Sandu a mai spus că trebuie adus cât mai repede vaccinul anti-Covid și modernizat sistemul sanitar.
Imediat după inaugurarea noii președinte moldovene, pe 24 decembrie, fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, a plecat la Moscova unde s-a întâlnit cu șeful adjunct al administrației prezidențiale de la Kremlin, Dmitri Kozak, care este responsabil de relația cu Republica Moldova. La întrevedere s-a discutat despre „consolidarea parteneriatului strategic” și alte chestiuni, a precizat Igor Dodon într-o postare pe Facebook. Nu este limpede în ce calitate s-a întâlnit cu oficialul rus Dodon, care nu mai deține nicio funcție. El speră să revină în curând la șefia Partidului Socialiștilor din care a fost nevoit să se retragă formal în perioada mandatului prezidențial de patru ani.
Duminică, 27 decembrie, în România și toată Uniunea Europeană a început concomitent vaccinarea anti-Covid-19 cu vaccinul produs de firmele Pfizer/BioNTech. Acum o lună, senatorul român Viorel Badea, președintele PNL Diaspora, a declarat că din cantitatea care îi revine României, „guvernul liberal a decis să doneze o parte Basarabiei”. Marți, 29 decembrie, la Chișinău este așteptat președintele român Klaus Iohannis, în prima sa vizită în Republica Moldova din 2015.
Sunt Lina Grâu și ascultați principalele știri la Radio Europa Liberă.
Spitalul Charite de la Berlin, unde a fost tratat Aleksei Navalnîi, a publicat raportul său final legat de boala acută a dizidentului rus, în care spune că a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok.
Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la o înțelegere istorică privind acordul comercial post-Brexit, care evită impunerea de tarife și alte bariere comerciale în valoare de miliarde de euro în schimburi comerciale și mii de locuri de muncă. Acordul trebuie aprobat în parlament atât în Marea Britanie cât și în Uniunea Europeană.
Autoritățile din întreaga lume avertizează împotriva adunărilor de Crăciun și de Anul Nou, în timp ce pandemia de COVID-19 se răspândește rapid pe tot globul, iar campaniile de vaccinare oferă o rază de speranță pentru milioanele de oameni aflați sub restricții. Între timp, vaccinul Pfizer/BioNTech e administrat din 24 decembrie în Mexic și Costa Rica, și din 27 decembrie – în Uniunea Europeană. Imunizările au început mai devreme în Marea Britanie, Statele Unite și Canada.
***
Anul 2020 a fost marcat și în regiunea transnistreană de pandemia de coronavirus. Mai bine de 10 luni oamenii din stânga Nistrului nu au avut posibilitatea să circule liber, pentru fiecare ieșire ei au nevoie de un permis special din partea administrației.
Ironia face ca anul să fi fost declarat „an al sănătății”. Presiunea la care a fost supus sistemul medical al regiunii a fost însă mult peste capacitățile de gestionare ale administrației.
În plan politic, principalul eveniment al anului ar fi trebuit să fie alegerile legislative. Însă acestea au fost organizate în așa fel încât rezultatele erau clare cu mult timp înainte de scrutin – în majoritatea circumscripțiilor a fost un singur candidat, reprezentând holdingul Sheriff sau componenta sa politică, partidul Obnovlenie. Prezența la vot a înregistrat un minim istoric de puțin peste 27 la sută, dar alegerile au fost considerate valide, având în vedere că în regiunea transnistreană nu există un prag electoral. Astfel, pentru actualul legislativ transnistrean, Sovietul Suprem, au votat practic doar 18,85 la sută dintre locuitorii cu drept de vot din stânga Nistrului, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la legitimitatea acestei structuri chiar și din partea unor locuitorii din stânga Nistrului.
Aceste alegeri au constituit însă un fel de repetiție pentru scrutinul de anul viitor, așa-numit prezidențial. Pregătirile par să fi început de ceva vreme, iar corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că cei mai probabili candidați vor fi doi reprezentanți ai partidului de la putere – actualul lider Vadim Krasnoselski și Ruslan Mova, în prezent așa-numit ministru de interne de la Tiraspol și coordonatorul campaniei de combatere a Covid-19 în stânga Nistrului.
Între timp, la Tiraspol au fost interzise târgurile și concertele de Revelion și Crăciun. În contextul pandemiei, au fost interzise și vizitele lui Moș Crăciun, numit Moș Gerilă în stânga Nistrului, după modelul rusesc. Singurul care are voie să viziteze copiii este un Moș Gerilă din partea miliției locale, adică un reprezentant al departamentului de interne. Așa se face că personajul de basm s-a pomenit cu inscripția Miliția pe paltonul său roșu.
Economia regiunii transnistrene a fost puternic lovită de pandemia globală, înregistrând o scădere a Produsului regional brut de 10-12 la sută, potrivit datelor prezentate de Vladislav Tidva, șeful Băncii centrale de la Tiraspol. Economia regiunii este ținută pe linia de plutire de gazele rusești livrate pe gratis de Gazprom, energia electrică vândută malului drept al Republicii Moldova și de exporturile masive către Uniunea Europeană, efectuate în baza Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova și UE.
Producția industrială a regiunii transnistrene a scăzut în 2020 cu 11 la sută, iar exportul – cu 10-11 la sută. Din cauza secetei, producția agricolă a scăzut în jumătate, iar în ceea ce privește grâul, a fost recoltată doar o treime din cantitatea obținută anul trecut.
În pofida acestor cifre, administrația transnistreană se declară optimistă – prognozele pentru anul viitor promit o creștere economică de 5,8 la sută și menținerea inflației la 4 la sută. Asta, în condițiile în care deficitul bugetar al regiunii este tradițional în jur de 50 la sută.
Corespondenții noștri de la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii de rând cum a fost pentru ei acest an și ce perspective văd pentru anul care vine.
- A fost un an greu, clar. Am avut multe schimbări în plan personal, am reușit să trec și prin această boală. A fost un an greu, dar sper să a pus bazele pentru schimbări în bine.
- A fost un an trist… Coronavirus…
- Stăm acasă în mare parte. Ne vom aminti de el ca despre anul coronavirusului. Mai mult nimic – nu merg nicăieri, nu faci nimic. Dai o fugă până la magazin și înapoi acasă. Și cam atât.
- Cel mai parșiv an. Pentru mine e cel mai prost an din câte țin minte. Mi-a dat peste cap toate călătoriile, nu am putut pleca nicăieri. Așteptam ca măcar spre primăvară să putem pleca unde vrem și cu cine vrem.
- A fost un an îngrozitor. Sperăm că 2021 va fi mai bun și toate astea se vor termina - și pandemia, și alte evenimente triste.
- Pentru mine anul a fost foarte fructuos, am făcut multe lucruri bune.
- Un an tare ciudat, de-ar pleca cât mai repede!
- Pentru mine a fost un an normal, totul a fost stabil și bine. Nu au fost prea multe evenimente. Pur și simplu am lucrat - și slavă domnului!
- În principiu, nu a fost un an rău dacă e să-l comparăm cu altele. Singura problemă a fost această pandemie care i-a dat peste cap pe toți. Dar așa, în principiu, totul e normal. Fetele mele s-au născut ambele în ani bisecți, așa că pentru mine aceștia sunt ani buni.
- Nu a fost un an bun. Și de la 2021 așteptăm ceva mai bun. Așa că vom spera și vom ține pumnii să fie totul bine – ca nimeni să nu se îmbolnăvească și să nu ne părăsească, și să ne crească pensiile, neapărat!
***
Dragi ascultători, îmi iau aici rămas bun și, cu îndemnul de a sărbători aceste zile fără a vă expune rudele și prietenii la pericolul de infectare cu Covid-19, vă doresc sărbători luminate și un an nou fericit, cu multe realizări frumoase, sănătate, pace în suflet, în familie și… în țară!
În continuare, vă invit să ascultați o emisiune muzicală din arhiva Europei Libere, pregătită de regretatul nostru coleg, Victor Eskenasy Moroșan.
***
Bun găsit și La mulți ani! Radio Europa Liberă și Victor Eskenasy vă propun astăzi un program muzical cu ocazia sărbătorilor de sfârșit de an.
Muzica, melodia, nostalgiile, liniștea și pacea să vă însoțească în aceste 30 de minute ce vă sînt dedicate, cadou de sfârșit de an din partea noastră, a celor de la Radio Europa Liberă. Cu tobe, cu surle...
O selecție de melodii, pentru unii retro, pentru alții de descoperit, cu voci și nume binecunoscute, alese pentru dumneavoastră, astăzi, dintre celebritățile scenei de varietăți franceze.
Și începem cu celebrul și regretatul Johnny Halliday. „Crăciunul meu cel mai frumos”: „am uitat măsura în care te simți mic în ochii unui copil, la care nimic nu contează în afara vieții lui...”, cânta Johnny în anii ’70, pe un single antologic.
Și, de pe același single, „Crăciun interzis”; „un Crăciun pentru copii pierduți, pentru puștii respinși ai străzii”, o melodie al cărei text rămîne mai actual ca niciodată.
Celebrată, rememorată a fost în anul pe care îl încheiem și marea șansonetistă franceză Barbara, de la dispariția căreia s-au împlinit exact două decenii.
Între șansonetele ei datînd de la ora ascensiunii spre celebritate, din anii 1960-1964, melodia intitulată „La Petite fille et le Père Noel/Fetița și Moș Crăciun”, preluată de la Brassens...
Și o a doua șansonetă a mult iubitei și talentatei Barbara. „Joyeux Noel/Crăciun Fericit”:
Vă propun să mai rămînem cîteva clipe în lumea și atmosfera pariziană a Crăciunului, cu „explicațiile” altui mare șansonetist... Charles Aznavour, „Crăciun la Paris”:
Charles Aznavour și încheiem acest program special muzical cu o altă voce catifelată și melodioasă a unei șansonetiste americane, care a trăit și a cîntat mult la Paris, Madeleine Peyroux, aici urîndu-vă „Un Crăciun fericit” în limba engleză, o melodie Michel Legrand...
Nu-mi rămâne decît să vă doresc și eu tuturor ascultătorilor noștri, moldoveni și români, Sărbători fericite! Aici e Radio Europa Liberă.
Aici e Radio Europa Liberă.