Ce îi determină pe ruși să ceară azil in Statele Unite?

Numărul cetătenilor ruși care cer azil in Statele Unite a înregistrat un record anul trecut, ajungînd la 2 664. Datele au fost obținute de corespondentul Europei Libere Carl Schreck, în baza legii accesului liber la informații, pe care le-a solicitat de la Serviciile de imigrare si cetățenie americane. Articolul coresponentului nostru rezumat de Oana Serafim.

Numărul rușilor solicitanți de azil in America a fost dublu anul trecut față de anul 2012, când Vladimir Putin a obținut un al treilea mandat la Kremlin. Și numarul este chiar mai mare decit cel din 1994, imediat după prabusirea Uniunii Sovietice, când a fost de 2.127.

Corespondentul nostru a vorbit cu cîtiva dintre solicitanti. Vlad este unul dintre ei. E homosexual și a spus că se teme pentru viața lui, după ce un partener al său a fost ucis la ieșirea dintr-un club de o bandă homofobă. Are 30 de ani și familia sa nu știe care e orientarea lui sexuală, pentru că îi e teamă să o dezvaluie chiar și celor mai apropiați, în climatul ostil minorităților sexuale din Rusia:

„Am inteles ca trebuie să plec, pentru că e puțin probabil să am în Rusia o viață liniștită și să-mi găsesc un partener.”

Un activist LGBT din New York, Lioșa Gorșkov, spune că din anul 2016 a crescut foarte mult și numărul persoanelor homosexuale cu infectate cu HIV care au cerut azil în Statele Unite, o posibilă explicație fiind dificultatea cu care se obținerii de medicamente împotriva virsului HIV, și atitudinea populației față de minoritățile sexuale.

Canada și mai multe țări europene au început sa îi ajute pe cecenii din Federația Rusa după campania violentă din regiunea caucaziană împotriva minorităților sexuale. 

Din cauză că cecenilor le e destul de greu sa obțină viză penru Statele Unite, unii dintre ei au decis să solicite direct dreptul de azil.

O altă categorie importantă a rușilor care cer azil in Statele Unite sunt oamenii de afaceri. 

Majoritatea sunt tineri și spun că sunt o țintă a autorităților, mai ales dacă  exprimă opinii politice diferite de ale majorității sau dacă finanțează acțiuni și partide ale opoziției împotriva lui Putin.

Carl Schrek a stat de vorbă despre acest subiect cu avocatul Boris Palant:

„Majoritatea clienților mei sunt oameni de afaceri, unul este un bancher, și în general sînt oameni tineri, în jur de 30 de ani. În cele mai multe cazuri avem de-a face cu persecuții în forma unor probe fabricate. Exista deiferite forme te de persecuție, dar înteleg ca cea mai răspîndită e aceea de a aduce în instanță  cauze penale împotriva unei persoane în baza unor probe fabricate.”

Sigur, spune Carl Schreck numărul de 2.664 de ruși care au cerut azil în America în 2017 este foarte mic, daca e raportat la populatia Rusiei de 144 de milioane de locuitori. 

Dar cifra plasează America pe locul, doi după Germania, ca țara către care se îndreapta atenția rușilor care se consideră îndreptățiti să ceara dreptul la azil. Potrivit datelor Uniunii Europene, anul trecut 4.885 de cetățeni ruși au obținut azil în Germania. Aproape 90 la sută din ei sunt etnici ceceni, a declarat Olga Gulina, șefa Institutului pentru politica migrației de la Berlin.

Gulina e de părere că migrația pe motive umanitare din Rusia este cumva ascunsă, pentru că e mai simplu să se încerce ajungerea în Germania pe alte căi, decit prin azil, cum ar fi de exemplu programele educaționale europene.

Potrivit unui studiu al Academiei prezidențiale ruse pentru economie și administrație publică publicat în ianuarie2018, se estimează că 100.000 de ruși pleacă anual din Rusia, iar 40 % dintre aceștia au studii superioare.

Studiului mai spune că din 2010 încoace, rușii cu studii superioare care au părăsit Rusia nu s-au mai întors. 

Unii din cei plecați și care nu s-au mai intors au afirmat în cadrul studiului că au plecat din cauza condițiilor economice, dar o pătrime din ei au vorbit despre dezamăgirea legată de evoluțiile din țara lor și de realegerea lui Putin ca președinte în 2012, și despre evenimentele din 2014, adică anexarea Crimeii și declanșarea războiului din estul Ucrainei. (OS)