Primării mai mari și investiții de miliarde: Conceptul reformei APL, prezentat

Guvernul Republicii Moldova propune o reformă amplă a administrației publice locale, care vizează consolidarea primăriilor, creșterea autonomiei financiare și îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni, în contextul în care majoritatea localităților nu au capacitatea de a se dezvolta.

Potrivit conceptului prezentat de Executiv, peste 87% dintre primării au sub 3.000 de locuitori, ceea ce le limitează capacitatea administrativă și financiară. În total, 776 din cele 892 de primării din țară se încadrează în această categorie, în timp ce doar 53 au peste 5.000 de locuitori.

Autoritățile susțin că această fragmentare excesivă generează costuri administrative ridicate și reduce investițiile în infrastructură și servicii publice. În primăriile mici, cheltuielile administrative ajung la circa 30% din buget, în timp ce resursele pentru dezvoltare rămân limitate.

Reforma propusă are ca obiectiv principal crearea unor „primării puternice”, prin consolidarea administrativ-teritorială. Guvernul propune stabilirea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru funcționarea primăriilor, sub care acestea vor fi amalgamate.

Procesul va avea două componente:

• amalgamare voluntară, încurajată prin stimulente financiare;
• amalgamare normativă, ca mecanism de siguranță pentru localitățile care nu inițiază procesul.

În paralel, Guvernul propune reorganizarea celor 32 de raioane în 10 unități regionale mai mari, cu rol în dezvoltarea economică, atragerea investițiilor și gestionarea fondurilor europene.

Pentru a încuraja comasarea primăriilor, autoritățile anunță un pachet de stimulente financiare estimat la 6,49 miliarde de lei pentru perioada 2026–2030.

Printre măsuri sunt:

• transferuri de până la 1 milion de lei pentru pregătirea amalgamării;
• finanțări pentru infrastructură de 3.000 lei per locuitor (de trei ori mai mult decât în prezent);
• sprijin anual între 500.000 și două milioane de lei pentru bugetele primăriilor amalgamate.

Datele incluse în concept arată că reforma este urgentă și din cauza declinului demografic. În ultimii 10 ani, Republica Moldova a pierdut aproximativ 389.000 de locuitori, iar în localitățile mici populația a scăzut cu peste 32%.

Totodată, accesul la servicii de bază rămâne limitat: doar 40% dintre gospodăriile din primăriile mici sunt conectate la apă și canalizare, comparativ cu peste 90% în localitățile mari.

Conceptul evidențiază și problemele financiare ale administrațiilor locale. Aproximativ 60% din veniturile primăriilor provin din transferuri de la bugetul de stat, iar veniturile proprii reprezintă doar 11% din bugete.

Doar 47 de primării din țară reușesc să se autofinanțeze, în timp ce restul depind de sprijinul central.

Pentru a corecta aceste dezechilibre, Guvernul propune:

• revizuirea formulei de alocare a transferurilor;
• redistribuirea unor cote din impozite și TVA către primării;
• creșterea veniturilor din impozitul pe proprietate;
• un mecanism de stimulare a colectării veniturilor locale;
• crearea unui fond special pentru cofinanțarea proiectelor.

Reforma include și măsuri pentru modernizarea administrației locale, printre care:

• introducerea ghișeului unic pentru servicii;
• extinderea centrelor unificate de prestare a serviciilor (CUPS);
• digitalizarea primăriilor;
• implicarea mai activă a cetățenilor în procesul decizional.

Autoritățile susțin că actualul sistem administrativ nu mai corespunde realităților demografice și economice și că amânarea reformei va accentua inegalitățile dintre comunități și va limita accesul la fonduri europene.

„Primării puternice înseamnă localități dezvoltate și servicii mai bune pentru oameni”, se arată în conceptul Guvernului.

Astfel, amalgamarea obligatorie va fi introdusă în trimestrul IV al acestui an, iar după alegerile locale din 2027 nu vor exista primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori. În prezent, sunt inițiate peste 300 de procese de amalgamare voluntară.