Orban: de la tânărul anti-comunist la marioneta lui Putin

Ungaria este de 16 ani sub umbra lui Viktor Orban. În 2010, acesta era numit pentru a doua oară premier, la 8 ani după prima sa experiență în fruntea executivului maghiar (1998-2002). De atunci, Orban pare să fi jucat politic precum anunța Donald Trump c-o va face dacă va reajunge președinte. „Vom câștiga atât de mult încât vă veți sătura de a câștiga”, este sloganul lui Trump care se aplică și pentru Fidesz, partidul lui Orban. Ungaria, însă, n-a avut parte de aceeași creștere, motiv pentru care realegerea lui Viktor Orban este realmente în pericol. În încercarea de a câștiga un nou mandat, Orban a scos pe masă toate cărțile: de la Zelenski și Ursula, la UDMR și AUR.

Viktor Orban s-a născut în 1963 în Ungaria comunistă. În viața sa tânără, Orban și-a construit o carieră academică solidă. A studiat dreptul, loc unde s-a conturat drept unul dintre personajele principale ale antibolșevismului maghiar.

Pe când era student, în 1989, conform BBC, Viktor Orban a ținut un discurs manifest în care cerea armatei roșii să lase Ungaria în pace.

„Dacă credem în propria noastră putere, suntem capabili să punem capăt dictaturii comuniste”, a declarat el în fața a aproximativ un sfert de milion de maghiari adunați în Piața Eroilor. Întâlnirea luase loc pentru reînhumarea celui care a fost în spatele revoltei eșuate din 1956, Imre Nagy.

Zece ani mai târziu, Orban a vorbit iarăși despre eveniment. Atunci, el crede că „a exprimat dorința tăcută a tuturor pentru alegeri libere și o Ungarie independentă și democratică”.

La căderea cortinei roșii de peste Ungaria, Viktor Orban a fondat un partid care urma să fie sinonim cu ascensiunea sa politică: Fidesz. În 1990, partidul lui Orban a obținut un scor bun (9%), care îl clasa pe locul cinci în preferințele politice ale maghiarilor. În 1994, partidul a scăzut puțin, la doar 7%.

Cifrele care au făcut mâna de fier a lui Viktor Orban

Totuși, acesta pare să fi fost imboldul necesar pentru ca Fidesz să preia guvernarea. Cu 29,5% dintre voturi și cu o plasare pe locul 2 în clasament, Viktor Orban și formațiunea sa au preluat puterea.

Cei patru ani de guvernare au dus la divizarea sistemului politic maghiar într-unul cu două partide principale. Deși au luat 41% dintre voturi, Fidesz n-au păstrat guvernarea, motiv pentru care Viktor Orban a migrat către Parlamentul European.

Atunci, eurodeputatul Orban dădea un interviu pentru Europa Liberă România, în care vorbea despre reunificarea Ungariei Mari. Atunci, părerile sale erau unele foarte pro-europene: prin Uniune, Orban spera să reunească maghiarii de pretutindeni. „Extinderea Uniunii Europene va duce la o reunificare a naţiunii maghiare fără o modificare a frontierelor”, spunea atunci Orban.

În 2006, alegerile parlamentare din Ungaria au arătat aproape identic. Fidesz a fost tot pe locul 2, cu 42 de procente. Guvernarea „roșie”, probabil impactată de criza economică din 2008, și-a pierdut însă avântul, iar partidul lui Orban a preluat supremația în Ungaria. 52,7%, 44,9%, 49,3% și 53,1% au fost cifrele care i-au asigurat confortul lui Viktor Orban în fruntea executivului maghiar pentru 16 ani. Acum, pentru prima oară de la revenirea la frâiele Ungariei, Orban este însă în pericol.

Sondajele îl văd pe Orban în opoziție

Un sondaj recent din Ungaria arată că partidul de opoziție condus de Péter Magyar a depășit clar partidul premierului Viktor Orbán. Diferența este semnificativă, sugerând că alegerile din 2026 ar putea aduce o schimbare majoră de putere. Scăderea lui Orbán vine pe fondul problemelor economice, nemulțumirilor publice și creșterii susținerii pentru opoziție, mai ales în rândul tinerilor.

Potrivit datelor citate de Telex, partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, a depășit clar partidul de guvernământ Fidesz:

• Tisza: aproximativ 58%
• Fidesz (al lui Orbán): aproximativ 35%

Cu toate acestea, sistemul electoral maghiar ar putea să-l ajute pe liderul maghiar.

Sondajele pot înșela

Sistemul de vot in Ungaria a fost relativ complicat și înainte de 2011, momentul ultimei reforme electorale majore. După 1989, alegerile parlamentare au avut loc în baza unui sistem mixt complicat: 176 de deputați aleși prin vot uninominal în două tururi, 152 de deputați aleși prin vot proporțional de listă și 58 de deputați aleși prin redistribuirea voturilor ”irosite”. În baza acestui sistem, Fidesz a obținut 52,7% din voturi și 67,8% din mandate la alegerile din 2010 – o majoritate constituțională de peste două treimi.

Cu această majoritate a purces la modificarea constituției și a legii electorale. Această din urmă modificare a fost considerată un prim pas spre ce avea să se numească „iliberalismul” lui Viktor Orban. Legea, valabilă și acum, a redus numărul deputaților de la 286 la 199 și a simplificat sistemul. 106 de deputați sunt aleși prin vot uninominal, însă într-un singur tur, nemaifiind nevoie de un al doilea tur dacă primul candidat nu a depășit 50% din voturile exprimate. Restul de 93 de mandate sunt distribuite prin vot proporțional pe liste de partid.

Organizarea în teritoriu este esențială. Câștigarea Budapestei sau a altor orașe importante cu scoruri de 70-80% înseamnă risipă de voturi pentru Tisza, pentru că majoritatea deputaților se aleg în circumscripții uninominale. Eficiența organizațiilor teritoriale este cheia. Chiar și cu sub 45% din voturi, dar cu disciplină, Fidesz poate câștiga multe din cele 106 de circumscripții. Tisza este un partid nou, care se bazează mai mult pe entuziasm social decât pe o structură bine pusă la punct.

Patentul lui Viktor Orban pe „democrația iliberală”

Principala mișcare făcută de Orban în 2011 a fost schimbarea constituției maghiare, conform democratic-erosion.org. Pe lângă schimbările la sistemul electoral care favorizează puterea, Orban a mai făcut modificări importante, menite să dezechilibreze raportul dintre puterile statului.

Schimbarea constituției a fost primul pas în erodarea libertății justiției. Fidesz a înlăturat judecători de rang înalt și a permis guvernului să numească alții noi. Totodată, au redus vârsta de pensionare obligatorie pentru judecători.

Orban a umblat și în media, pe care a reușit în foarte multe cazuri s-o minimizeze drept discurs. Șeful executivului a creat un Consiliu Media dominat de loialiști, a centralizat controlul asupra radiodifuziunii publice și a direcționat fondurile de publicitate de stat către presa pro-guvernamentală. Presa independentă a fost presată sau preluată. După o schimbare de proprietate, importantul site de știri Index și-a modificat poziția într-una favorabilă guvernului, relatează democratic-erosion.org.

Potrivit Human Rights Watch, acest proces face parte dintr-un atac mai amplu asupra statului de drept. Guvernul lui Orbán „izolează” presa critică prin manipularea pieței și presiuni legale, mai degrabă decât prin cenzură directă.

Din cauza acțiunilor sale iliberale, lui Viktor Orban i-au fost dedicate mai multe concepte politice. Cercetătoarea Kim Lane Scheppele a explicat faptul că liderii Ungariei au construit treptat un „Frankenstate” (un „stat Frankenstein”), alcătuit din componente legale aparent legitime, dar care, în esență, subminează democrația.

Similar este și conceptul descris de Ozan Varol drept „autoritarism discret” (stealth authoritarianism), în care liderii aflați la putere golesc democrația de conținut, păstrând însă aparența instituțiilor democratice.

Lupta cu europenii de paie

Campania lui Viktor Orban încearcă să se îndepărteze pe cât posibil de situația economică a Ungariei. De altfel, dacă te-ai plimba pe străzile din Ungaria ai observa mai multe panouri cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski sau cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, decât cu Orban sau Magyar. În locul unei campanii de interacțiune directă cu Tisza, Orban încearcă să-și reconfirme puterea prin a-l asocia pe Peter Magyar, oponentul său, cu figuri internaționale a căror antipatie în fața publicului maghiar a construit-o pas cu pas pe parcursul mandatelor sale.

Principala armă din campania lui Orban este războiul, pe principiul „păcii” cu orice cost. Premierul prezintă în fața publicului că o îndepărtare a sa de la putere ar fi egală cu preluarea controlului asupra Ungariei de către vestul globalist. Sau, cum l-a descris de mai multe ori, „soroșist”. Similar cu calapodul Călin Georgescu, principalul slogan sinonim cu Orban include „Nu războiului!”.

De altfel, în loc de clinchuri cu Peter Magyar, oponent pe care pare să-l ignore intenționat, Orban a avut mai multe certuri cu Zelenski. Principala mutare pe care maghiarul a făcut-o în jocul de șah cu ucrainenii a fost suspendarea livrărilor de gaz către Kiev.

„Vom opri treptat livrările de gaze din Ungaria către Ucraina și vom stoca gazul rămas acasă”, a anunțat Viktor Orbán într-un videoclip postat pe pagina sa de socializare, în plină campanie electorală.

Viktor Orban a răspuns prin această acțiune la faptul că ucrainenii au blocat conducta petrolieră Barátság.

„Până acum ne-am apărat cu succes împotriva șantajului ucrainean. Datorită prețurilor protejate, maghiarii plătesc cele mai mici prețuri la benzinării. Trebuie luate măsuri suplimentare pentru a rupe blocada petrolieră. Și pentru a asigura aprovizionarea sigură cu energie a Ungariei.”

Orice, doar nu economie

Așa cum a fost evident atât în SUA, cât și în Danemarca, alegerile au devenit din ce în ce mai axate pe probleme economice, mai degrabă decât pe geopolitică sau probleme sociale. Cu toate acestea, Viktor Orban încearcă o schimbare de agendă în alegerile maghiare, din cauza problemelor economice cu care se confruntă Ungaria.

„Economia Ungariei traversează în prezent o perioadă volatilă. Pandemia, tensiunile geopolitice, presiunile inflaționiste și efectele complexe ale măsurilor de politică internă au influențat performanța economică a țării. Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, publicat în primăvara anului 2025, deși se așteaptă o creștere modestă în acest an, Ungaria continuă să rămână în urma altor state din regiune — în special în ceea ce privește investițiile”, explică dailynewshungary.

Totodată, un raport ING din noiembrie 2025 identifică de asemenea o stagnare economică în țara condusă de Orban.

„În cea mai recentă actualizare, ne reevaluăm prognozele economice și de piață pentru Ungaria, într-un moment în care încă așteptăm sfârșitul stagnării. Sperăm la vremuri mai bune. Economia are nevoie disperată de umplerea carnetelor de comenzi și de un plus considerabil de încredere.”

Orban pierde alegerile cu mâna lui… dreaptă

Un subiect care a acaparat presa internațională ține de relațiile lui Peter Szijjarto cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Mai multe interceptări prezentate în presă arată o așa-zisă supunere a diplomatului maghiar în fața Kremlinului, situație care îi face viața grea unui Orban care nu vrea să se prezinte pro-rus, ci doar anti-război.

Conform VSquare, la doar o oră după ce ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a ajuns la Budapesta din Saint Petersburg, pe 30 august 2024, ar fi primit un telefon de la omologul său rus, Sergey Lavrov. Lavrov i-ar fi spus că Szijjártó fusese citat peste tot în presa rusă după vizita sa.

„Am spus ceva greșit?”, a întrebat Szijjártó, vizibil neliniștit.

„Nu, nu, nu. Doar spuneau că lupți pragmatic pentru interesele țării tale.”

Cerința lui Lavrov și promisiunea lui Szijjarto

Motivul apelului lui Lavrov ar fi fost însă o solicitare. Oligarhul rus Alisher Usmanov încerca să obțină scoaterea surorii sale, Gulbahor Ismailova, de pe listele de sancțiuni ale UE, conform jurnaliștilor. Usmanov, un magnat ruso-uzbec, a fost descris drept unul dintre oamenii de afaceri preferați ai lui Vladimir Putin. Acesta ar avea „legături deosebit de apropiate” cu președintele rus.

„Uite, te sun la cererea lui Alisher și mi-a cerut doar să-ți reamintesc că făceai ceva în legătură cu sora lui”, a spus Lavrov.

„Da, absolut”, a răspuns Szijjártó. „Situația este următoarea: împreună cu slovacii depunem o propunere către Uniunea Europeană pentru a o scoate de pe listă. O vom depune săptămâna viitoare și, cum urmează să înceapă noua perioadă de revizuire, va fi pusă pe agendă și vom face tot posibilul să o scoatem de acolo.”

Kelemen Hunor îl poate salva pe Viktor Orban

„E o chestiune despre care am mai discutat. Eu am mai spus o dată, de două ori, de trei ori, nu ştiu de câte ori public, că îl susţin pe Orban.

Când ne uităm la ce se întâmplă în Ungaria şi care sunt ofertele, din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orban mai departe. Aşa consider eu, după tot ce am văzut în aceşti ani. Pe de-o parte, poziţia lui Orban faţă de minorităţile maghiare care trăiesc dincolo de graniţele Ungariei. O politică naţională coerentă şi responsabilă. Pe de altă parte, din partea Opoziţiei sau din partea lui (Peter) Magyar. Fiindcă Opoziţia nu este doar el, acolo mai sunt vreo două partide de Opoziţie mai mici. Este adevărat, încă nu a oferit, nu a propus nimic care să ne convingă că ar fi un lider mai bun.

Deci, da, eu am mai spus opţiunea mea personală este pentru a-l susţine pe Orban, dacă contează undeva. Fiindcă nu noi decidem alegerile din Ungaria, ci cetăţenii din Ungaria”, a afirmat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Iar Hunor ar fi și trecut la treabă pentru a se asigura că 90% dintre maghiarii din România votează cu Viktor Orban (cifră prezentată de el), acuză site-uri de investigații.

Acum patru ani, 50.000 de voturi prin corespondență au fost declarate invalide. Motivul invocat atunci era completarea incorectă a formularului. Invocând acest motiv, UDMR a lansat o campanie prin care se dă peste cap pentru fiecare vot. Afiliați UDMR merg din casă în casă și se oferă să dea ajutor la completarea documentelor. Acest ajutor s-ar întinde mai mult decât ar fi normal, ei fiind prezenți pe tot parcursul procesului. Afiliații preiau plicul imediat după completare și îl expediază, acuză portalul independent Transtelex.