Alegeri decisive în Ungaria: Liderii UE speră că Viktor Orban va pleca de la putere

Puțini lideri europeni ar regreta pierderea puterii de către premierul Ungariei, Viktor Orban, în cazul în care acesta ar pierde alegerile din 12 aprilie, după ce a blocat în mod repetat politici-cheie, inclusiv ajutorul esențial pentru Ucraina.

Majoritatea sondajelor de opinie indică faptul că partidul naționalist Fidesz, condus de Orban și aflat la putere din 2010, ar putea fi învins de formațiunea de centru-dreapta Tisza, condusă de Peter Magyar.

Orban, care menține relații apropiate cu președintele rus Vladimir Putin și este totodată un aliat al fostului președinte american Donald Trump, și-a iritat frecvent partenerii europeni, cel mai recent prin blocarea unui împrumut vital de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

„Aceasta a fost ultima picătură care a umplut paharul”, a declarat un diplomat european. „Din partea noastră, speranța că îl mai putem convinge pe Orban prin argumente raționale a dispărut.”

Dacă Orban va pierde puterea, diplomați din mai multe guverne europene spun că speră la o deblocare a politicilor UE, de la sprijinul financiar pentru Ucraina până la sancțiunile împotriva Rusiei și a coloniștilor israelieni violenți. Totuși, aceștia nu se așteaptă ca rivalul său – dacă va câștiga – să schimbe complet poziția Budapestei față de Uniunea Europeană.

Dacă Orban câștigă și își menține dreptul de veto, unii oficiali se așteaptă la încercări de marginalizare a Ungariei în cadrul UE.

„Se pare că varianta ‘mai mult la fel’ nu mai este acceptabilă pentru majoritatea statelor UE”, a declarat fostul premier leton Krisjanis Karins, care a participat ani la rând la summituri europene alături de Orban.

„Dacă Orban rămâne, va trebui să schimbăm modul în care lucrăm”, a adăugat un înalt oficial european.

„Toată lumea speră ca Orban să piardă”

Reuters a discutat cu peste mai mulți oficiali actuali și foști familiarizați cu relația dintre UE și Ungaria, pentru a analiza implicațiile alegerilor asupra Uniunii. Mulți au vorbit sub anonimat, invocând sensibilitatea politică, și și-au exprimat frustrarea față de Orban.

„Cred că toată lumea speră ca Orban să piardă”, a spus un al doilea diplomat european.

Oficialii europeni și-au exprimat de mult îngrijorarea față de ceea ce consideră a fi erodarea normelor democratice în Ungaria, în contextul în care Orban a consolidat puterea executivă, a restrâns libertatea presei și activitatea ONG-urilor și a desfășurat campanii critice la adresa UE.

Orban respinge acuzațiile privind subminarea democrației, prezentându-se ca apărător al valorilor creștine tradiționale europene în fața unei elite liberale pe care o consideră deconectată de realitate.

Totuși, apropierea guvernului Orban de Kremlin chiar și după invazia la scară largă a Ucrainei în 2022 a adâncit ruptura dintre Budapesta și numeroase capitale occidentale.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat recent că veto-ul lui Orban asupra împrumutului pentru Ucraina reprezintă un act de „lipsă gravă de loialitate”, care afectează reputația și capacitatea de acțiune a Uniunii Europene.

Fără „revoluție” dacă opoziția câștigă

Deși mulți oficiali de la Bruxelles speră la o nouă etapă în relațiile cu Budapesta în cazul unei victorii a partidului Tisza, există și prudență.

Vera Jourova, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat că o victorie a opoziției ar „reînnoi șansa unității pe teme de securitate de bază” în UE.

Totuși, Magyar – amintit la Bruxelles ca un negociator abil din perioada în care era diplomat maghiar – ar rămâne probabil printre vocile sceptice privind migrația și aderarea Ucrainei la UE, potrivit oficialilor.

„Am foarte puține iluzii despre viziunea lui Magyar. Trebuie să fim atenți să nu ne așteptăm la prea mult”, a spus un al treilea diplomat european. „Diferența va fi mai degrabă de ton decât de substanță.”

Un al patrulea diplomat a adăugat: „Magyar face parte din aceeași familie politică (cu Orban), nimeni nu se așteaptă la o revoluție.”

Magyar a declarat că își dorește o ancorare fermă a Ungariei în UE și NATO și că vizează deblocarea majorității celor aproximativ 17 miliarde de euro din fonduri europene înghețate de Bruxelles din cauza încălcării standardelor privind statul de drept de către guvernul Orban.

Analistul Richard Demeny, de la think tank-ul Political Capital din Budapesta, a afirmat: „Nu mă aștept la o schimbare de 180 de grade în relația cu UE, dar putem avea o relație mai constructivă cu Bruxelles-ul.”

Un consilier al lui Magyar, vorbind sub protecția anonimatului, a recunoscut că un eventual guvern condus de acesta nu ar diferi semnificativ de cel al lui Orban în privința migrației și extinderii UE.

„Dar diferența”, a adăugat el, „este că Orban a folosit aceste teme pentru a șantaja UE și pentru a reprezenta interesele Rusiei. Noi vom reprezenta interesele Ungariei.”