27 martie 1918 – Ziua Unirii Basarabiei cu România. 108 ani de la marele eveniment
În urmă cu 108 ani, în 27 martie 1918, a avut loc unul dintre cele mai importante evenimente din istoria românilor. Sfatul Ţării, consiliul legislativ al Basarabiei, a votat Unirea cu România. Astfel, Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice românești care a revenit la Patria-mamă, România, și a dat tonul Marii Uniri.
La Chișinău vor avea loc mai multe evenimente dedicate actului istoric înfăptuit în 1918.
Drumul spre Unire
În martie 1918, o delegație a Sfatului Țării, formată din Ion Inculeț, Pantelimon Halippa și Daniel Ciugureanu, a mers la Iași, unde a discutat cu prim-ministrul Alexandru Marghiloman despre viitorul provinciei, potrivit Radio România.
În paralel, ideea unirii cu România câștiga tot mai mult teren, iar poziția aliaților prezenți la Iași era în linii mari favorabilă acestui proiect. La 11 martie 1918, Ion Inculeț îi transmitea regelui Ferdinand I o telegramă în care exprima convingerea că unirea cu „țara-mamă” reprezintă calea firească pentru dezvoltarea liberă și afirmarea națională a românilor din Basarabia.
La 27 martie 1918, în ședința solemnă a Sfatului Țării de la Chișinău, după discursul premierului Alexandru Marghiloman și după prezentarea declarației de unire de către deputatul Ion Buzdugan, s-a trecut la vot. Rezultatul a intrat în istorie: 86 de voturi pentru, 3 împotrivă și 36 de abțineri.
Prin acel vot, Sfatul Țării a hotărât: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România.”
Documentul a fost semnat de Ion Inculeț, Pantelimon Halippa și Ion Buzdugan.
După anunțarea rezultatului, Alexandru Marghiloman a declarat, în numele regelui Ferdinand I și al poporului român, că ia act de hotărârea Sfatului Țării și proclamă Basarabia unită cu România.
Unirea, consolidată în 1918 și ratificată în 1919
Actul Unirii a fost inițial însoțit de mai multe condiții, printre care păstrarea unei anumite autonomii administrative, garantarea drepturilor minorităților și realizarea reformei agrare.
Ulterior, în noiembrie 1918, în cadrul celei de-a doua sesiuni a Sfatului Țării, aceste condiții au fost retrase, iar Unirea cu România a fost votată fără condiții, marcând integrarea deplină și ireversibilă a Basarabiei în statul român.
În 1919, după organizarea alegerilor parlamentare în Basarabia, reprezentanții provinciei au participat la viața politică a României întregite, iar Parlamentul României a ratificat actele Unirii.
Timp de 22 de ani, Basarabia a făcut parte din România, într-o perioadă în care provincia a fost ferită de unele dintre cele mai dramatice episoade care aveau să lovească spațiul sovietic: războiul civil, foametea, colectivizarea forțată și deportările.
Această perioadă s-a încheiat brutal la 28 iunie 1940, când, în urma ultimatumului adresat României de Uniunea Sovietică, în contextul Pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia a fost ocupată de Armata Roșie. A fost momentul unei noi rupturi istorice, ale cărei consecințe aveau să marcheze dramatic destinul provinciei și al românilor de peste Prut.
Unirea Basarabiei: Primul pas spre România Mare
Privită în ansamblul anului 1918, Unirea Basarabiei cu România nu a fost doar un act regional sau conjunctural, ci primul pas concret în procesul de realizare a statului național unitar român.
Unirea Basarabiei cu România – primul mare act politic a deschis drumul anului istoric 1918, avea să fie urmat, în lunile următoare, de unirea Bucovinei și de Marea Unire de la 1 decembrie, consfințită la Alba Iulia.