Alexandru Balan ar fi plănuit cu ofițeri KGB din Belarus compromiterea Maiei Sandu
Alexandru Balan, fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, trimis în judecată în România pentru tentativă de trădare și divulgarea de informații clasificate, ar fi deținut documente sensibile privind serviciile românești și ar fi colaborat cu agenți ai KGB din Belarus, potrivit unor informații din anchetă.
Conform unor surse apropiate investigației, Balan ar fi plănuit, împreună cu ofițeri ai KGB Belarus, inclusiv o campanie de propagandă menită să o compromită pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și să creeze tensiuni diplomatice între România și Republica Moldova.
Pe 19 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a modificat decizia Curții de Apel București și a dispus plasarea lui Alexandru Bălan în arest la domiciliu. Acesta este obligat să poarte o brățară electronică de supraveghere.
În cadrul anchetei, procurorii ar fi descoperit pe dispozitivele electronice ale fostului oficial mai multe documente la care acesta a avut acces în perioada în care activa în cadrul SIS, în anii 2013–2015.
Printre acestea s-ar afla note de informare transmise de serviciile românești omologilor din Republica Moldova, dar și un fișier care conținea fotografii ale unor ofițeri activi din serviciile de informații românești. Documentele sunt clasificate „secret de stat”, cu nivelul „strict secret”.
Potrivit surselor citate, Balan ar fi cunoscut, datorită funcției pe care a deținut-o în trecut în SIS, identitatea mai multor ofițeri ai serviciilor românești și ar fi avut acces la alte informații sensibile legate de activitatea acestora.
De asemenea, fostul adjunct al SIS ar fi deținut și documente elaborate de serviciul de informații al statului vecin cu privire la România.
Anchetatorii consideră că deținerea și eventual transmiterea acestor informații către ofițeri activi ai KGB Belarus ar fi creat vulnerabilități pentru securitatea națională a României.
Potrivit datelor din dosar, Alexandru Balan ar fi comunicat cu agenții bieloruși folosind metoda „căsuțelor draft”. În loc să trimită e-mailuri, care ar fi putut fi interceptate, el și interlocutorii săi utilizau același cont de e-mail și scriau mesajele în folderul „Drafts”, fără a le expedia.
Mesajele rămâneau salvate în contul comun și puteau fi citite de ambele părți. Sursele citate spun că aceste mesaje erau redactate în limba rusă și conțineau informații atribuite unor surse din serviciile de informații ucrainene sau din armata ucraineană, referitoare în special la situația politică și militară din Ucraina.
În același timp, unul dintre mesajele identificate de procurori ar fi inclus referiri la cooperarea dintre președinții României și Republicii Moldova, Nicușor Dan și Maia Sandu.
Potrivit ipotezelor analizate în anchetă, Bălan ar fi luat în calcul publicarea unui articol în presa internațională, care ar fi avut drept scop lansarea unui atac informațional la adresa Maiei Sandu înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2025 și provocarea unor tensiuni diplomatice între București și Chișinău.