Trump s-a bazat pe informații neverificate când a dat vina pe Iran pentru atacul cu rachetă asupra unei școli pline de copii

Încercarea lui Donald Trump de a da vina pe Iran pentru atacul mortal asupra unei școli elementare, unde au murit aproximativ 170 de persoane, majoritatea copii, a avut ca punct de pornire o evaluare preliminară a serviciilor secrete americane, care sugera că racheta era iraniană. Evaluarea inițială a fost aproape imediat corectată, dar Donald Trump apucase deja să declare că vina aparține Iranului, scrie The Guardian, citând două persoane familiarizate cu situația.

CIA i-a spus inițial președintelui american că nu crede că racheta care a lovit școala era o muniție folosită de Statele Unite, deoarece aripile de ghidare păreau a fi poziționate prea jos pentru a fi o rachetă de croazieră Tomahawk.

Într-un interval de 24 de ore, CIA și-a dat seama însă că evaluarea inițială fusese greșită, după ce a devenit clar din videoclipuri suplimentare, filmate din alte unghiuri, că racheta era de fapt Tomahawk, au declarat pentru Guardian persoanele citate sub condiția anonimatului.

Însă Trump se hotărâse deja asupra explicației că Iranul a fost responsabil pentru atac, chiar dacă secretarul apărării, Pete Hegseth, a fost mai precaut și a spus că doar problema este în curs de investigare.

Trump și-a reiterat poziția într-o conferință de presă a doua zi. Deși părea să accepte că racheta care a lovit școala a fost un Tomahawk – o rachetă folosită doar de SUA și o mână de aliați, inclusiv Marea Britanie, Japonia și Australia -, el a sugerat că aparținea Iranului.

„O situație total jenantă”

Nu este clar când a fost informat Trump despre concluziile actualizate ale serviciilor de informații, dar foști oficiali ai serviciilor de informații i-au criticat atât pe Trump, cât și pe cei care au participat la aceste informații.

„A-i oferi lui Trump informații preliminare este periculos, deoarece le poate transforma într-o situație total jenantă”, a spus un fost ofițer CIA, vorbind sub condiția anonimatului, potrivit Guardian.

„Dacă șeful îți pune o întrebare, cel mai bun lucru pe care îl poți spune este că nu știi, știind cât este de greu să revii mai târziu pentru a corecta situația.”

Eforturile președintelui de a atribui responsabilitatea Iranului vin în contextul în care o anchetă în curs a Pentagonului privind atacul a ajuns la concluzii similare, constatând că racheta în cauză era un Tomahawk lansat de armata americană, care s-a bazat pe informații învechite.

Se crede că atacul a ucis cel puțin 175 de persoane, majoritatea copii, ceea ce îl face una dintre cele mai mortale erori de țintire din ultimele decenii. Ancheta Pentagonului s-a concentrat asupra motivului pentru care informațiile erau învechite și dacă au fost verificate de două ori.

Într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat: „Această anchetă este în desfășurare. După cum am spus, spre deosebire de regimul terorist iranian, Statele Unite nu vizează civilii”. Un purtător de cuvânt al CIA nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Cum își aleg SUA țintele

Școala, situată în orașul Minab, se afla în aceeași zonă cu o bază navală a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Clădirea școlii a făcut cândva parte din complexul militar, dar se pare că a fost împrejmuită și transformată într-o școală cândva între 2013 și 2016.

Țintele pentru atacurile aeriene sunt de obicei stabilite de Agenția de Informații a Apărării și de Agenția Națională de Informații Geospațiale, care analizează imagini din satelit pentru a construi „baze de date cu ținte” pe un produs numit Maven Smart System, potrivit unui fost oficial superior al apărării.

Desemnarea unei clădiri ca țintă este făcută de analiști specializați cu ani înainte, cu niveluri de supraveghere, a spus oficialul, dar odată introdusă în baza de date ca potențială țintă, este posibil să nu fie neapărat revizuită din nou până când nu este luată în considerare o lovitură.

Planificatorii militari pot apoi genera apoi „liste de ținte” din baza de date din Maven, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, cum ar fi Claude, modelul de limbaj extins al Anthropic, mai scrie Guardian.

Aceste liste pot fi ajustate pentru a prioritiza diferite valori, cum ar fi distanța până la țintă sau probabilitatea distrugerii.

Pentru faza de deschidere a războiului din Iran, lista de ținte potențiale se ridica la ordinul miilor. Rămâne neclar dacă fiecare a fost verificată înainte de efectuarea loviturilor, mai precizează publicația.