Nicolae Țîu: Transnistria a fost instrumentul prin care Moscova a încercat să blocheze Reîntregirea
Conflictul transnistrean nu a fost un accident al istoriei, ci un mecanism geopolitic utilizat de Moscova pentru a menține Republica Moldova în zona sa de influență și pentru a împiedica apropierea de România. Declarația aparține lui Nicolae Țîu, primul ministru de Externe al Republicii Moldova, care a rememorat culisele anilor 1990-1992 în cadrul unei întâlniri cu studenții organizate la Zilele Studentului FRIȘPA 2026.
În cadrul Zilelor Studentului FRIȘPA 2026, studenții au avut ocazia să asculte o mărturie directă despre anii în care Republica Moldova își definea existența între presiunea Moscovei, ideea unirii și conflictul de pe Nistru. Invitatul a fost Nicolae Țîu, primul ministru de Externe al statului independent.
Țîu a vorbit despre perioada 1990-1992 ca despre un moment de maximă vulnerabilitate. Potrivit lui, un adjunct al lui Mihail Gorbaciov a transmis clar că, dacă Moldova nu semnează noul acord unional, riscă să fie transformată în trei entități separate. „Nu era o figură de stil”, a subliniat fostul ministru. În opinia sa, ulterior s-a lucrat efectiv pentru acest scenariu, iar conflictul din Transnistria a devenit pârghia prin care s-a încercat controlul politic al Chișinăului.
La summitul OSCE de la Helsinki din 1992, Țîu a avut o discuție directă cu ministrul rus de Externe, Andrei Kozyrev, solicitând retragerea trupelor ruse din Transnistria. Răspunsul, potrivit relatării sale, a fost formulat ca o condiție geopolitică: dacă Moldova optează pentru unire cu România, Transnistria trebuie „lăsată liberă”. Pentru Țîu, această formulă confirma faptul că dosarul transnistrean era folosit pentru a bloca orice apropiere de București.
Fostul șef al diplomației a precizat că a participat la întâlniri între Mircea Snegur și Ion Iliescu, dar că unirea nu a fost negociată oficial. Iliescu ar fi afirmat, într-un context, că „nu se poate face unirea acum”, însă nu a existat o agendă formală pe această temă. În opinia lui Țîu, contextul regional și prezența militară rusă făceau un asemenea pas extrem de dificil.
El a subliniat și faptul că, în primii ani de independență, Republica Moldova nu avea infrastructură diplomatică solidă. Multe capitale occidentale primeau informațiile prin filtrul Moscovei. În acest context, România a fost principalul sprijin extern, inclusiv prin implicarea lui Adrian Năstase, care a susținut activ cauza Chișinăului în plan diplomatic.
Intervenția lui Nicolae Țîu s-a înscris în seria dezbaterilor organizate în cadrul Zilelor Studentului FRIȘPA 2026, unde oficiali, foști demnitari și experți discută deschis cu studenții despre momentele care au modelat destinul Republicii Moldova.