Peste 100.000 de moldoveni, fără buletin românesc. Ce spun persoanele afectate
Autoritățile române au anulat 162.036 de cărți de identitate în perioada 31 mai 2023 – 31 decembrie 2025, după ce au început să elimine fenomenul domiciliilor fictive, în care mii de oameni erau înregistrați la aceeași adresă. Potrivit Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP), peste 100.000 dintre actele anulate aparțineau unor cetățeni născuți în Republica Moldova.
Măsura vine pe fondul războiului din Ucraina și al evaluării vulnerabilităților de securitate, după ce autoritățile române au constatat că lacuna legislativă putea fi exploatată nu doar de moldoveni care voiau acces mai ușor la UE, ci și de cetățeni din alte state, inclusiv din Federația Rusă, pentru ocolirea restricțiilor și acces la spațiul european.
Ani la rând, statul român a tolerat situații în care persoane neînrudite erau luate „în spațiu” la aceeași adresă, uneori cu miile, pentru a obține carte de identitate românească – document care oferă beneficii administrative suplimentare față de pașaport: cont bancar în România, permis românesc, unele beneficii sociale etc.
Fenomenul a fost alimentat de intermediari și firme care, contra cost, ofereau „reședințe” în România. Până în 2023, legislația nu prevedea o limită de persoane care pot figura, în acte, la o locuință, iar juristul Spiridon Mocanu susține că, în multe cazuri, procedura era formal „legală”, cu acordul proprietarului exprimat în fața funcționarului public.
Un amendament adoptat la 31 mai 2023 (Legea nr. 162/2023) a introdus explicit limita de maximum 10 persoane neînrudite la aceeași adresă. În 2025, autoritățile au înăsprit și aplicarea regulilor, după deconspirarea unei „fabrici de buletine” în județele Botoșani și Suceava, unde o rețea ar fi înregistrat fictiv persoane inclusiv din Republica Moldova, Ucraina și Rusia, uneori în locuințe părăsite sau pe proprietăți ale unor persoane decedate de zeci de ani.
DGEP confirmă că s-a ajuns la situații „absurde”, invocând exemple precum peste 22.000 de persoane înregistrate la o singură adresă din Sectorul 3 al municipiului București și zeci de adrese cu peste 5.000 de persoane.
Jurnaliștii de la Europalibera.org au scris despre cazuri în care persoane cu acte obținute anterior, care nu s-au considerat în afara legii, au aflat abia ulterior că buletinul le-a fost anulat.
Alina Gorincioi (Ignatiuc), juristă în Paris, și soțul ei au aflat la Consulatul României din Paris, în martie 2025, că le-au fost anulate cărțile de identitate, când încercau să perfecteze acte pentru copil. Cei doi aveau aceeași adresă din Sectorul 3 București, fără să fi locuit efectiv acolo.
Dumitru Baltag, șofer pe ruta R. Moldova–Germania, a aflat în septembrie 2025, la punctul de frontieră Nădlac, că buletinul îi fusese anulat încă din 25 februarie 2025. Spune că a circulat o perioadă fără să știe.
Maria Chitoroagă, stabilită lângă București, deși are locuință reală cumpărată și a solicitat buletin cu noua adresă, a intrat într-o procedură de „verificare extinsă” pe motiv că e născută în R. Moldova și a rămas blocată luni de zile în așteptarea verificărilor.
DGEP afirmă că procedura de anulare presupune verificări în teren, invitații și cel puțin trei comunicări scrise. Însă instituția recunoaște că mulți nu primesc notificările fiindcă nu locuiesc la adresa din acte și află despre anulare târziu, inclusiv la frontieră.
Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) precizează că anularea buletinului nu înseamnă pierderea cetățeniei române. Retragerea cetățeniei se poate iniția doar în condițiile legii, dacă se dovedește fraudă în procesul de dobândire a cetățeniei, iar un domiciliu fictiv nu echivalează automat cu fraudarea cetățeniei.
ANC a declarat că până la 27 ianuarie nu a demarat proceduri de retragere a cetățeniei având ca temei anularea administrativă a cărții de identitate.
În acest sens, Direcția Generală Permise (DGPCI) menționează că permisul rămâne valabil dacă a fost obținut legal, chiar dacă ulterior buletinul este anulat.
Pașapoartele: Direcția Generală de Pașapoarte arată că, la emitere/reînnoire pentru persoane cu domiciliul în România, e necesar un act de identitate valabil; buletinul anulat poate bloca emiterea sau prelungirea pașaportului. Totuși, cadrul legal nu permite anularea automată a pașaportului pe motiv de domiciliu fictiv, pe durata valabilității acestuia. Cetățenii români cu domiciliul declarat în străinătate pot solicita pașaport fără buletin, la consulate.
Alocații și indemnizații: Agenția responsabilă de plăți sociale (ANPIS) explică faptul că beneficiile sociale țin de cetățenia română și reședința efectivă în România, certificată prin buletin. Copilul nu pierde dreptul la alocație dacă părintele rămâne fără buletin, însă părintele poate avea dificultăți temporare în încasarea banilor. În cazul „pensiei minime garantate” (indemnizația socială pentru pensionari), condiția este locuirea în România.
Consilierul onorific al președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat că este la curent cu situația și că se caută soluții pentru deblocarea rapidă a cazurilor.
Potrivit DGEP, aproximativ 20% dintre persoanele cu buletine anulate între 31 mai 2023 și 31 decembrie 2025 și-au refăcut deja actele în noile condiții, însă procedurile sunt descrise ca greoaie, iar unii – inclusiv dintre cei afectați – nu mai au încredere că merită efortul.