VIDEO: Fix în ziua în care se împlinesc 4 ani de război, Ucraina a lansat un atac de amploare împotriva Rusiei

Un atac „masiv” cu rachete ucrainene a provocat pagube grave infrastructurii energetice şi a întrerupt furnizarea de energie electrică, căldură şi apă în regiunea Belgorod din Rusia, la graniţa cu Ucraina, a declarat luni dimineaţă guvernatorul regiunii. Atacul Ucrainei vine fix în ziua în care se împlinesc 4 ani de război.

Ucrainenii au lansat un atac puternic asupra Rusiei

„Ca urmare, infrastructura energetică a suferit pagube grave”, a declarat guvernatorul Vyacheslav Gladkov pe Telegram. „În locuinţe, există întreruperi în furnizarea de energie electrică, apă şi căldură.”

Gladkov a descris atacul ca fiind „masiv”, afectând atât oraşul Belgorod, situat la 40 km de graniţă, cât şi zona înconjurătoare. El a spus că amploarea pagubelor va fi evaluată la prima oră a dimineţii.

Belgorod a fost frecvent atacat de forţele ucrainene în conflictul durează de patru ani.

Belgorod, Russian is getting smoked right now  pic.twitter.com/h0ZWIaEUXs— Bricktop_NAFO (@Bricktop_NAFO) February 22, 2026

S-au împlinit 4 ani de război

La patru ani de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Federaţia Rusă, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU) avertizează asupra încălcărilor tot mai numeroase şi a riscurilor tot mai mari pentru civili.

O fişă informativă publicată săptămâna trecută subliniază o deteriorare constantă a drepturilor omului şi a protecţiei civililor la nivelul întregului teritoriu naţional.

„Situaţia s-a înrăutăţit într-un mod care poate fi demonstrat”, a declarat Danielle Bell, şefa HRMMU. „Tot mai mulţi oameni sunt ucişi şi răniţi în fiecare an. Milioane de oameni au doar câteva ore de electricitate pe zi. Sute de mii suferă fără încălzire la temperaturi sub zero grade Celsius. Încălcările grave ale dreptului internaţional umanitar continuă nestingherite, iar autorităţile ruse ignoră în mod evident dreptul internaţional în zonele din Ucraina pe care le ocupă”.

Numărul civililor ucişi şi răniţi zilnic în Ucraina a crescut, a raportat HRMMU. În 2025, numărul total al victimelor civile a fost cu 31% mai mare decât în 2024 şi cu 70% mai mare decât în 2023. HRMMU a verificat că violenţele legate de conflict au ucis peste 15.000 de persoane şi au rănit peste 41.000 din februarie 2022, marea majoritate pe teritoriul controlat de Ucraina. Fiecare dintre aceste cifre reprezintă o persoană a cărei viaţă a fost pierdută sau care a fost rănită, lăsând familii şi comunităţi îndurerate.

Intensificarea atacurilor forţelor armate ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei începând din octombrie 2025 a deteriorat şi distrus infrastructura cheie, creând întreruperi prelungite ale energiei electrice, încălzirii şi apei în întreaga ţară. Atacurile din ianuarie 2026 au vizat infrastructura de încălzire centralizată, întrerupând încălzirea la mii de blocuri înalte, pe măsură ce temperaturile au scăzut sub 20 de grade Celsius.

Încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar continuă să fie comise cu impunitate, în special de către autorităţile ruse, şi includ utilizarea pe scară largă şi sistematică a torturii şi a relelor tratamente aplicate prizonierilor de război şi deţinuţilor civili ucraineni, precum şi violenţa sexuală şi execuţiile. HRMMU a documentat o creştere recentă a numărului de execuţii raportate ale soldaţilor ucraineni capturaţi în noiembrie şi decembrie 2025.

HRMMU a documentat, de asemenea, că autorităţile ucrainene au supus prizonierii de război la tortură şi rele tratamente în etapele iniţiale ale capturării, înainte ca aceştia să ajungă în centrele oficiale de internare. În anchetele privind aceste încălcări s-au făcut puţine progrese.

În teritoriul ocupat, autorităţile ruse îşi consolidează ilegal controlul prin implementarea legilor şi sistemelor de guvernare ale Federaţiei Ruse, obligând locuitorii să obţină cetăţenia rusă şi restricţionând libertatea de exprimare prin amenzi administrative şi condamnări penale.

HRMMU a solicitat intensificarea eforturilor pentru a-i trage la răspundere pe autorii încălcărilor.

„Invazia la scară largă a Ucrainei de către Federaţia Rusă, în urmă cu patru ani, a dus la o listă îngrozitor de lungă de încălcări atât ale drepturilor internaţionale ale omului, cât şi ale dreptului umanitar”, a subliniat Bell. „Până în prezent, însă, nu am văzut practic niciun efort de a preveni astfel de încălcări sau de a-i trage la răspundere pe autori. Victimele trebuie să aibă dreptul la o cale de atac: acces la justiţie, repararea prejudiciului pe care l-au suferit şi de a afla adevărul cu privire la aceste încălcări”, a adăugat şefa HRMMU.

Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a fost desfăşurată în martie 2014 pentru a monitoriza şi a raporta public situaţia drepturilor omului din Ucraina. Misiunea publică rapoarte tematice şi periodice privind situaţia drepturilor omului, precum şi actualizări regulate privind prejudiciile aduse civililor din cauza ostilităţilor.

Afectarea populaţiei civile

De când Federaţia Rusă şi-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022, în patru ani de ostilităţi peste 15.000 de civili şi-au pierdut viaţa şi peste 41.000 au fost răniţi. Cel puţin 766 de copii au fost ucişi şi 2.540 răniţi. Civili au fost ucişi şi răniţi în 26 din cele 27 de regiuni administrative ale Ucrainei. Marea majoritate a victimelor (87%) au fost înregistrate pe teritoriul controlat de autorităţile ucrainene. Minele şi resturile explozive de război au ucis 483 de civili şi au rănit 1.196.

Milioane de oameni au fost strămutaţi, iar proprietăţi şi infrastructura civilă au fost deteriorate sau distruse. În 2025 şi 2026, daunele aduse populaţiei civile s-au agravat în mod evident: mai mulţi civili au fost ucişi şi răniţi decât în 2023 şi 2024, iar civilii din întreaga ţară au suferit consecinţele grave ale atacurilor ruse susţinute şi sistematice asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Astfel, în 2025, violenţele legate de conflict au ucis cel puţin 2.526 de civili şi au rănit 12.162. Numărul total de civili ucişi şi răniţi în 2025 a fost cu 31% mai mare decât în 2024 (2.088 de morţi; 9.138 de răniţi) şi cu 70% mai mare decât în 2023 (1.974 de morţi; 6.651 de răniţi).

Utilizarea armelor cu rază lungă de acţiune (rachete şi muniţii de tip loitering, un tip de sistem de armament hibrid, situat la graniţa dintre o dronă şi o rachetă de croazieră) a crescut semnificativ în 2025, provocând 35% din victimele civile din Ucraina (686 de morţi şi 4.451 de răniţi), o creştere de 66% a numărului de morţi şi răniţi comparativ cu 2024 (531 de morţi şi 2.569 de răniţi).

Şaizeci şi trei la sută (9.272) din totalul victimelor din 2025 au avut loc în zonele de front. Victimele civile cauzate de dronele cu rază scurtă de acţiune în regiunile din prima linie au crescut cu 121% în 2025, rezultând 580 de civili ucişi şi 3.295 de răniţi, comparativ cu 226 de morţi şi 1.528 de răniţi în 2024.

Deşi persoanele de peste 60 de ani reprezintă doar 25% din populaţia generală, oamenii de această vârstă au reprezentat aproape jumătate din decesele civile şi mai mult de o treime dintre oamenii răniţi din comunităţile din prima linie în 2025.

Totodată, potrivit HRMMU, forţele armate ruse au atacat în mod deliberat, repetat şi sistematic infrastructura energetică a Ucrainei, provocând pagube extinse. În ianuarie 2026, Ucraina a pierdut – din cauza ocupaţiei şi a pagubelor provocate de atacuri – mai mult de jumătate din capacitatea de generare a energiei electrice pe care o avea înainte de invazia la scară largă, rămânând cu doar 11 GW de capacitate de generare, mult sub cei 18 GW necesari în timpul vârfului de consum din timpul iernii.

Decalajul dintre capacitatea de generare şi nevoile de consum au cauzat întreruperi prelungite ale alimentării cu energie electrică, în special în timpul iernii 2025-2026, civilii având electricitate doar câteva ore pe zi sau, în unele perioade, deloc timp de câteva zile. Lipsa electricităţii a privat, de asemenea, mulţi oameni de acces la încălzire şi apă.

În plus, în iarna 2025-2026, forţele armate ruse au vizat sistematic infrastructura legată de sistemele de încălzire centralizată, pe măsură ce temperaturile au scăzut, în timpul celei mai reci ierni de la invazia pe scară largă a Rusiei. La Kiev, peste 1.100 de clădiri cu mai multe etaje, care adăpostesc zeci de mii de civili, au rămas fără încălzire centrală pentru restul sezonului de iarnă, în urma atacurilor din ianuarie 2026.

Încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar

Încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar au avut loc la scară largă, în special comise de către autorităţile ruse, practic în deplină impunitate. Autorităţile ruse au executat deţinuţi civili şi au capturat militari ucraineni. S-a înregistrat totodată o creştere a numărului de raportări privind execuţiile militarilor capturaţi la sfârşitul anului 2025. Autorităţile ruse au supus prizonierii de război şi deţinuţii civili la torturi şi rele tratamente pe scară largă şi sistematică, inclusiv cu utilizarea omniprezentă a violenţei sexuale.

În ceea ce priveşte tratamentul prizonierilor de război deţinuţi de Federaţia Rusă, 697 (96%) din cei 725 de prizonieri de război ucraineni eliberaţi intervievaţi (689 bărbaţi, 36 femei) au furnizat relatări despre tortură sau rele tratamente în captivitatea rusă pe parcursul etapelor captivităţii lor. Astfel, autorităţile ruse au restricţionat sever comunicarea prizonierilor de război cu familiile lor, precum şi accesul observatorilor independenţi la centrele în care aceştia erau deţinuţi. Cel puţin 109 militari ucraineni capturaţi (toţi bărbaţi) au fost executaţi, inclusiv 70 (toţi bărbaţi) în 2024 şi 2025. Cel puţin 43 de prizonieri de război ucraineni (toţi bărbaţi) au murit în arest.

Cât priveşte tratamentul deţinuţilor civili deţinuţi de Federaţia Rusă, 321 din 380 (84%) deţinuţi civili eliberaţi, intervievaţi de OHCHR, au furnizat relatări despre tortură şi rele tratamente. Cel puţin 182 de civili (148 de bărbaţi, 27 de femei, 5 băieţi, 2 fete) au fost executaţi în zone controlate de autorităţile ruse, inclusiv în locuri de detenţie. Cel puţin 40 de civili (31 de bărbaţi şi 9 femei) au murit în arest.

De cealaltă parte, în ceea ce priveşte tratamentul aplicat prizonierilor de război deţinuţi de Ucraina, 389 (54%, 388 bărbaţi, 1 femeie) din cei 717 prizonieri de război ruşi intervievaţi (716 bărbaţi, 1 femeie) au furnizat relatări despre tortură şi rele tratamente, majoritatea în etapele iniţiale ale captivităţii, înainte de a ajunge în locurile oficiale de internare. Cel puţin 30 de militari ruşi capturaţi (toţi bărbaţi) au fost executaţi, marea majoritate în 2022 şi începutul anului 2023, iar cel puţin 2 prizonieri de război ruşi (toţi bărbaţi) au murit în arest.

Totodată, peste o treime (34% sau 205 persoane, inclusiv 157 bărbaţi, 44 femei, 4 băieţi) din cei 599 de deţinuţi în cazurile penale din Ucraina având legătură cu războiul şi care au fost intervievaţi au furnizat relatări despre tortură sau rele tratamente, majoritatea având loc în 2022.

Cel puţin 701 de persoane (546 de bărbaţi, 139 de femei, 14 fete şi 2 băieţi) au fost supuse violenţei sexuale din partea oficialilor ruşi, inclusiv 445 de prizonieri de război ucraineni (418 bărbaţi şi 27 de femei), 168 de deţinuţi civili (121 de bărbaţi, 46 de femei şi 1 băiat) şi 96 de civili din zone rezidenţiale (11 bărbaţi, 70 de femei, 14 fete şi 1 băiat). Cel puţin 3 copii s-au născut din violuri. De cealaltă parte, cel puţin 83 de persoane (71 de bărbaţi şi 12 femei) au fost supuse violenţei sexuale din partea oficialilor ucraineni, inclusiv 50 de prizonieri de război ruşi şi din ţări terţe (toţi bărbaţi) şi 33 de deţinuţi legaţi de conflict (21 de bărbaţi şi 12 femei).

Totodată, utilizatori anonimi online au solicitat copiilor să îndeplinească sarcini violente şi periculoase împotriva instalaţiilor militare şi de infrastructură ucrainene, ceea ce a dus la decese şi rănirea copiilor implicaţi, precum şi a altor civili.

În urma invaziei la scară largă, autorităţile de ocupaţie au demontat sistemele ucrainene de guvernare, administrare, justiţie şi educaţie, au impus sisteme ruseşti în locul acestora, au redus la tăcere opoziţia şi disidenţa şi au suprimat expresiile culturii şi identităţii ucrainene. Încălcând legile ocupaţiei, autorităţile de ocupaţie ale Federaţiei Ruse au făcut pe teritoriul ocupat al Ucrainei au forţat locuitorii să obţină cetăţenia rusă, au supus locuitorii la recrutare forţată şi propagandă pentru a se înrola în forţele armate ruse, au confiscat proprietatea privată şi au transferat cu forţa copii în teritoriul ocupat sau i-au deportat în Federaţia Rusă, între alte încălcări.

Autorităţile ruse au restricţionat libertatea de religie sau credinţă, libertatea de exprimare şi opinie şi libertatea de întrunire. Cel puţin 1.827 de locuitori (925 de femei, 951 de bărbaţi) au fost amendaţi, iar 12 (10 femei, doi bărbaţi) au primit condamnări penale pentru „discreditarea forţelor armate ruse” şi „afişarea de simboluri naziste sau lipsă de respect faţă de statul rus”, în multe cazuri pentru exprimarea legitimă a opiniilor lor sau pentru afişarea de simboluri ale identităţii ucrainene.

Jurnaliştii şi instituţiile media au fost condamnaţi pentru acte legitime care intră sub incidenţa dreptului la libertatea de exprimare, cum ar fi numirea atacului armat rus împotriva Ucrainei drept „război”, apelul la rezistenţă la mobilizarea în Forţele Armate Ruse şi publicarea rapoartelor Secretarului General al ONU.

Membrii grupurilor religioase percepute ca opunându-se Federaţiei Ruse şi atacului său armat împotriva Ucrainei au fost hărţuiţi, reţinuţi şi condamnaţi la închisoare sau deportaţi. Membrii Martorilor lui Iehova şi Hizb ut-Tahrir, care sunt interzise în Federaţia Rusă, dar legale în Ucraina, au fost vizaţi în mod special, potrivit HRMMU.

De partea cealaltă, în teritoriul controlat de guvernul Ucrainei, multe condamnări ale persoanelor acuzate de colaborare cu Federaţia Rusă nu au fost în conformitate cu dreptul internaţional. Legislaţia şi verdictele care afectează protecţia minorităţilor şi libertatea de manifestare a convingerilor religioase nu au respectat, în unele cazuri, standardele internaţionale privind drepturile omului.

Un total de 12% din persoane (365) din peste 3.000 de verdicte analizate au fost condamnate pentru „activităţi de colaborare” de către autorităţile ucrainene pentru acţiuni care, în principiu, le puteau fi impuse acestora în mod legal de către puterea de ocupaţie, prin încălcarea dreptului internaţional. Dintre aceste 365 de condamnări, 148 s-au soldat cu pedepse cu închisoarea. În multe dintre aceste condamnări, autorităţile ucrainene nu au acordat suficientă atenţie constrângerii la care sunt supuse persoanele care trăiesc sub ocupaţie.

În plus, instanţele ucrainene au condamnat la închisoare membri ai confesiunilor creştine care au încercat să îşi exercite dreptul la obiecţie de conştiinţă la serviciul militar obligatoriu. Curtea Supremă a Ucrainei a confirmat verdictele în astfel de cazuri. Dreptul internaţional nu permite nicio restricţie sau derogare de la dreptul la obiecţie pe motive de conştiinţă în ceea ce priveşte serviciul militar.

Au fost introduse modificări legislative care afectează organizaţiile religioase, invocându-se securitatea naţională, care nu este un motiv permis pentru restricţionarea libertăţii religioase în temeiul dreptului internaţional al drepturilor omului. În urma acestor modificări, autorităţile au stabilit că Biserica Ortodoxă Ucraineană avea o afiliere interzisă cu Biserica Ortodoxă Rusă şi au intentat o acţiune în instanţă solicitând dizolvarea bisericii. Cazul este încă în curs de examinare de către instanţă.

Grupuri de persoane au intrat cu forţa în lăcaşurile Bisericii Ortodoxe Ucrainene, invocând deciziile autorităţilor locale de a înregistra noi comunităţi religioase ale Bisericii Ortodoxe a Ucrainei la aceleaşi adrese.

În fine, HRMMU remarcă faptul că legislaţia care afectează protecţia minorităţilor includea prevederi care nu respectau standardele internaţionale privind drepturile omului.