Comisia Europeană a greșit când a deblocat 10 miliarde de euro pentru Ungaria, spune un consilier juridic al Curții Europene de Justiție. Ce înseamnă acest aviz

Avizul dat de un consilier juridic al Curții de Justiție a UE va fi urmat de o decizie finală a acestei instituții, care vine în urma unei solicitări a Parlamentului European, scrie Politico.

Comisia Europeană ar trebui să-și revizuiască decizia de a debloca 10 miliarde de euro pentru Ungaria în 2023, potrivit unui consilier juridic principal al Curții Europene de Justiție.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene examinează o plângere a Parlamentului European potrivit căreia Comisia și-a încălcat propriile reguli atunci când a deblocat fondurile pentru Ungaria în decembrie 2023 – fonduri care fuseseră reținute din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

Deputații europeni acuză Comisia de oportunism politic, argumentând că decizia a fost luată în ajunul unui summit crucial al liderilor UE, când liderii UE aveau nevoie de votul premierului ungar Viktor Orbán pentru trimiterea de ajutor către Ucraina.

Avizul juridic al avocatului general Tamara Ćapeta — de anulare a deciziei Comisiei de deblocare a fondurilor — va ghida judecătorii în pronunțarea hotărârii finale, care va fi emisă în câteva luni. Avocații generali nu sunt judecători, ci consilieri juridici care asistă instanța în cazuri complicate sau fără precedent.

Avizul vine într-un moment delicat, Orbán și partidul său Fidesz pregătindu-se de un scrutin complicat pe 12 aprilie, în competiție cu partidul de opoziție Tisza, al lui Peter Magyar.

Liderii UE au evitat cu fermitate, timp de câteva luni, să ia măsuri împotriva Budapestei sau să facă declarații prea critice la adresa prim-ministrului, Comisia și diplomații fiind de acord că orice presiune asupra lui Orbán ar fi fost folosită în campania electorală.

Avizul juridic „nu este ceea ce aveam nevoie” atât de aproape de alegeri, a declarat un diplomat al UE, care a dorit să rămână anonim pentru a putea vorbi liber.

Comisia a refuzat să comenteze avizul consilierului juridic, iar Orbán nu a comentat hotărârea la sosirea sa la summitul liderilor UE din zona rurală a Belgiei.

Comisia a aplicat „incorect” propriile cerințe privind statul de drept

Avizul lui Ćapeta afirmă că Comisia a aplicat „incorect” propriile cerințe privind statul de drept atunci când a transferat fondurile înainte ca reformele guvernului maghiar să fi fost aplicate în totalitate.

Ea a mai afirmat că Comisia nu a efectuat „o evaluare adecvată a reformelor referitoare la independența” Curții Supreme din Ungaria și la numirea membrilor Curții Constituționale din Ungaria – două aspecte cheie pe care Parlamentul a considerat că Comisia nu le-a abordat în mod corespunzător.

Avocatul general a criticat, de asemenea, Comisia pentru lipsa de transparență, afirmând că aceasta nu a furnizat argumente adecvate pentru decizia de deblocare a fondurilor.

„Comisia datorează o explicație nu numai Ungariei, ci și cetățenilor UE în general”, se arată într-o declarație a Curții.

Cu toate acestea, avocatul general nu a susținut acuzațiile Parlamentului potrivit cărora Comisia și-ar fi abuzat de puteri.

Cum pot fi recuperați banii

René Repasi, europarlamentar german și profesor de drept european la Universitatea Erasmus din Rotterdam și la Universitatea din Geneva, a declarat că o anulare solicitată de Curtea de Justiție ar însemna că Comisia ar trebui să „solicite returnarea banilor”.

„Dacă Ungaria nu restituie banii, Comisia poate reduce alte plăți la care Ungaria are dreptul, cu suma pe care Ungaria este obligată să o restituie”, a spus Repasi.

Când va fi pronunțată, hotărârea Curții va stabili un precedent în ceea ce privește amploarea puterii discreționare a Comisiei în evaluarea încălcărilor statului de drept în UE.

Comisia s-a apărat în cadrul unei audieri în octombrie 2025, afirmând că „etapele” tehnice privind abordarea problemelor legate de independența judiciară au fost îndeplinite în mod oficial de Budapesta și, prin urmare, Comisia a trebuit să elibereze fondurile.

Însă avizul avocatului general susține argumentul avocaților Parlamentului potrivit căruia Comisia ar fi trebuit să adopte o viziune mai largă asupra deficiențelor sistemice ale statului de drept în Ungaria și că a evaluat în mod incorect îndeplinirea obiectivelor reformei judiciare.

Eurodeputatul ecologist Daniel Freund a declarat că avizul avocatului general „a fost o mustrare dură la adresa Comisiei”. „Dacă instanța va urma acest raționament în hotărârea sa finală, aceasta ar reprezenta o victorie pentru statul de drept în Europa”, a spus acesta.

El a adăugat că avizul „confirmă ceea ce Parlamentul European denunță de mult timp: eliberarea a 10 miliarde de euro către guvernul ungar a fost ilegală și motivată politic”. „Prin acțiunile sale, Comisia și-a riscat propria credibilitate”, a mai spus acesta.