”Omuleții verzi” vor să aducă ”Russkiy Mir” la Chișinău. Dodon se joacă cu focul!

Într-un moment în care regiunea este zguduită de cel mai sângeros conflict de la al Doilea Război Mondial încoace, Igor Dodon a decis să se joace cu focul. Fostul președinte a scos din naftalină sperietoarea „pericolului unionist”, lansând un proiect agresiv împotriva apropierii de România. Însă, în spatele retoricii despre „statalitate”, se ascunde o tăcere complice și criminală: Dodon nu suflă o vorbă despre armata de ocupație din Transnistria sau despre ororile comise de „Lumea Rusă” în Ucraina.

Igor Dodon pare să trăiască într-o realitate paralelă, atent construită în laboratoarele de propagandă ale Kremlinului. În timp ce luptă cu morile de vânt ale unei presupuse „anexări” românești – un partener care a oferit Moldovei energie, școli și drumuri – liderul socialist ignoră complet elefantul din cameră: bocancul rusesc de pe teritoriul Republicii Moldova.

Este de un cinism revoltător să vorbești despre „suveranitate” și „independență” în timp ce ignori faptul că o armată străină staționează ilegal pe teritoriul țării tale de trei decenii. Pentru Igor Dodon, trupele ruse din Transnistria și depozitul de muniții de la Cobasna nu reprezintă o amenințare la adresa neutralității. Pentru el, amenințarea vine dinspre Vest, de la cei care construiesc poduri, nu de la cei care țin tancurile cu motoarele pornite la Tiraspol.

Această dublă măsură nu este doar o eroare politică, ci o dovadă clară de subordonare. Proiectul său nu apără Moldova, ci interesele strategice ale Moscovei de a menține Chișinăul într-o zonă gri, vulnerabilă.

„Russkiy Mir”: O ideologie a ruinelor

Dar cea mai gravă omisiune a lui Igor Dodon este realitatea sângeroasă a conceptului „Russkiy Mir” (Lumea Rusă), pe care vrea să-l protejeze și să-l importe la Chișinău.

Cum poate un politician să vorbească despre prietenia cu Moscova fără să vadă imaginile din Ucraina? „Russkiy Mir”, în 2024, nu înseamnă literatură și balet. Înseamnă Mariupol ras de pe fața pământului, Bucea, Irpin și Bahmut. Înseamnă milioane de ucraineni refugiați, familii destrămate și orașe transformate în mormane de moloz fumegând.

Dodon vrea să interzică apropierea de Europa și România, condamnând practic Moldova să rămână în sfera de influență a unui regim care bombardează spitale și școli. Tăcerea sa asurzitoare despre crimele de război de la graniță îl transformă într-un complice moral al agresorului.

Invitație pentru „omuleții verzi”

Prin acest proiect și prin retorica sa anti-occidentală, Igor Dodon pregătește, conștient sau nu, terenul pentru „omuleții verzi”. Alimentarea artificială a fobiilor anti-românești și izolarea țării de partenerii occidentali este exact rețeta aplicată în Crimeea și Donbas înainte de invazie.

Dodon se joacă cu focul lângă un butoi cu pulbere. Încercând să blocheze parcursul european și relația frățească cu România, el nu face decât să deschidă larg porțile Chișinăului pentru o ideologie care aduce doar sărăcie, dictatură și război. Moldovenii trebuie să aleagă: vor poduri spre Europa sau vor să devină următoarea țintă a „păcii” rusești pe care Dodon o promovează cu atâta sârg?