România recunoaște oficial femicidul – legea care pune nume crimei: Pedepse mai dure și detenție pe viață

Senatul României a adoptat luni, cu o largă majoritate, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, un act normativ considerat de inițiatori și de organizațiile civice drept cea mai importantă reformă legislativă din ultimii ani în domeniul protecției femeilor. Proiectul a fost votat cu 97 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și șapte abțineri și merge acum la Camera Deputaților, for decizional.

Pentru prima dată în legislația românească, femicidul este definit clar, recunoscut ca fenomen distinct și tratat ca expresia extremă a violenței de gen, nu ca un simplu „omor” încadrat generic în Codul penal.

Ce este femicidul, potrivit noii legi

Conform textului adoptat de Senat, femicidul este definit ca: „uciderea cu intenție a unei femei, precum și moartea unei femei survenită ca urmare a loviturilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracțiuni săvârșite cu violență, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”.

Legea introduce și o clasificare a femicidului în:

• femicid intim (comis de partener, soț, fost soț, concubin);
• femicid non-intim;
• femicid indirect (moartea rezultată din violențe sistematice).

Această clasificare este esențială pentru colectarea de date, prevenție și intervenție timpurie, subliniază inițiatorii.

O realitate statistică dură: România, peste media UE

Expunerea de motive a legii pornește de la date alarmante furnizate de autorități și institute de cercetare. Doar în primele luni ale anului 2025 au fost înregistrate cel puțin 40 de cazuri de femicid, majoritatea comise în familie. Statisticile IGPR arată că, în ultimul deceniu, 445 de femei au fost ucise de membri ai familiei, față de 300 de bărbați în situații similare.

Rata omorurilor cu victime femei din România este constant peste media Uniunii Europene, iar peste jumătate dintre aceste crime au loc în propria locuință, nu în spațiul public. Datele și analiza detaliată apar în expunerea de motive a proiectului de lege, document anexat inițiativei legislative 25L509EM.

De la crimă „pasională” la violență de gen: schimbarea de paradigmă

Inițiatorii subliniază că femicidul nu este un act izolat, ci rezultatul unui istoric de violență: amenințări, agresiuni, hărțuire, încălcarea ordinelor de protecție. Noua lege obligă instituțiile statului să trateze aceste fapte ca semnale de risc letal, nu ca incidente minore.

Organele de urmărire penală vor fi obligate să utilizeze instrumente standardizate de evaluare a riscului, pentru a identifica din timp situațiile în care violența poate escalada până la crimă.

Pedepse mai dure și detenție pe viață

Una dintre modificările esențiale aduse Codului penal este introducerea unor circumstanțe agravante clare, care permit aplicarea detenției pe viață în cazurile de femicid, mai ales atunci când:

• agresorul exercită control sau dominație asupra victimei;
• fapta este motivată de gen;
• crima are loc după refuzul unei relații, separare sau divorț;
• violența este comisă în prezența minorilor.

De asemenea, acțiunea penală va putea fi declanșată din oficiu, fără plângere prealabilă, în cazurile de violență de gen, viol, agresiune sexuală sau violență domestică gravă.

Copiii, recunoscuți oficial ca victime directe

Pentru prima dată, legea recunoaște copiii rămași orfani în urma femicidului ca victime directe ale infracțiunii. Autoritățile sunt obligate să ia măsuri imediate de protecție, inclusiv plasament, sprijin psihologic și asistență socială.

Instanțele vor putea interveni rapid pentru a preveni situații absurde, în care agresorul – chiar și condamnat – ajunge să beneficieze de drepturi succesorale sau de avantaje legale în detrimentul copiilor victimei.

Educație pentru prevenție: schimbarea începe din școală

Legea introduce și o componentă de prevenție pe termen lung, prin includerea în programa școlară a unor teme privind: egalitatea de gen; relațiile non-violente; respectul reciproc, dar și combaterea stereotipurilor și a culturii posesive.

Inițiatorii arată că prevenirea femicidului nu poate fi realizată doar prin pedepse, ci și prin schimbarea mentalităților.

USR: „România spune, în sfârșit, lucrurilor pe nume”

Vicepreședinta Comisiei juridice din Senat, Simona Spătaru (USR), a declarat că legea reprezintă un răspuns la un eșec sistemic al statului:

„Discutăm despre prevenție, dar mai ales despre pedepse mult mai dure. Femicidul va putea fi sancționat cu închisoare pe viață. Avem ordine de protecție, avem legi, dar aplicarea lor a fost deficitară. Această lege încearcă să rupă cercul recidivei și al nepăsării”.

La rândul său, senatoarea Cynthia Păun a vorbit în plen despre „un tsunami de crime” și despre obligația statului de a interveni înainte ca violența să devină fatală.

Presiune civică fără precedent: zeci de ONG-uri cer adoptarea urgentă

Proiectul a fost susținut public de peste 50 de organizații neguvernamentale, printre care Centrul FILIA, APADOR-CH, ActiveWatch, Expert Forum, ACCEPT, Funky Citizens, Roma for Democracy și multe altele. Într-o petiție comună, acestea au cerut dezbaterea în procedură de urgență, arătând că majoritatea femicidelor puteau fi prevenite, dacă autoritățile ar fi intervenit la timp.

Ce urmează

Senatul este prima cameră sesizată. Proiectul va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, care are ultimul cuvânt. Dacă va fi adoptată în forma actuală, legea va marca o schimbare structurală în modul în care România tratează violența împotriva femeilor: de la toleranță și reacție tardivă, la prevenție, responsabilitate și sancțiuni reale.