Importante ONG-uri față în față cu un tir de critici cu conotații electorale
Fost ministru adjunct de externe, Iulian Groza, director al Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău, consideră declarațiile deputatului Țîrdea ca fiind „caracteristice regimurilor politice nedemocratice, corupte și autoritare”. Dincolo de caracterul electoral afirmațiilor, faptul că acestea sunt lansate în spațiul public de un parlamentar ce face parte din partidul aflat la guvernare ar trebui să îngrijoreze, crede Iulian Groza.
„Fiindcă astfel de acțiuni urmăresc nimic altceva decât să discrediteze societatea civilă care este parte componentă a instituțiilor democratice și în momentul în care autoritățile competente: guvernul, parlamentul, care trebuie să vegheze respectarea drepturilor omului și să asigure un dialog cu societatea civilă, în momentul în care aceste reacții lipsesc, cumva se transmit semnale foarte proaste pentru societatea moldovenească, pentru partenerii internaționali, că lucrurile față de tot ce înseamnă starea democrației în Republica Moldova merg prost”.
La scurt timp după declarațiile deputatului Bogdan Țîrdea, mai mulți analiști politici și-au amintit de decizia din noiembrie 2012 a puterii de la Kremlin de a cere organizațiilor neguvernamentale să se înregistreze la Ministerul Justiției ca „agenți străini” dacă primesc fonduri din străinătate. În consecință, multe ONG-uri s-au văzut silite atunci să-și întrerupă activitatea sau să plece din Federația Rusă. Mai multe voci s-au întrebat dacă actuala guvernare de la Chișinău nu cumva încearcaăsă „tatoneze” terenul pentru a înțelege cât de mare poate fi valul nemulțumirilor în cazul adoptării unei legi similare în Republica Moldova?
În opinia directorului executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Igor Boțan, e puțin probabil ca guvernarea în frunte cu PSRM să aibă asemenea curaj. Analistul politic face o paralelă cu modul în care s-a acționat în raport cu Legea privind activitatea organizațiilor necomerciale: s-a opus adoptării acesteia timp de mai mulți ani, însă când a avut nevoie de finanțare din partea Uniunii Europene, a votat-o în Parlament fără prea multe comentarii.
„Eu nu văd nimic ce ar compromite societatea civilă. Este adevărat că societatea civilă încearcă să influențeze mințile oamenilor. Oamenii să fie toleranți, să nu admită falsificări, să nu se lase manipulați. Pentru că noi vedem ce se întâmplă acolo unde Rusia pretinde că este lumea rusă. Vedem ce se întâmplă în Belarus. Vedem cum un dictator care a aruncat grenade lacrimogene în bătrâni este susținut de șeful statului din Republica Moldova. Vedem ce se întâmplă în Armenia, parte a Uniunii Economice Eurasiatice. Vedem ce se întâmplă în Rusia, câte miliarde de ruble din buget se dau propagandiștilor de acolo și asta a devenit un lucru de rezonanță. Toate aceste lucruri trebuie să le cunoaștem că există.”
Igor Boțan mai face legătura între declarațiile lui Bogdan Țîrdea și investigația jurnaliștilor de la RISE Moldova și centrul Dossier care scoate la lumină legături strânse dintre Igor Dodon și securitatea de la Moscova. Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT nu exclude că pretinsa bombă detonată de Țîrdea ar trebui să diminueze importanța investigației și să distragă atenția publicului de la adevărata bombă mediatică.
„Partea proastă este că noi nu știm nimic despre fundația primei doamne, nu știm nimic despre organizațiile care fac parte din Consiliul Societății Civile de pe lângă dl președinte? Unde sunt rapoartele acestora? Este un prilej ca să discutăm în societate despre toate aceste lucruri. În rest, totul e legal, nu ne-a acuzat că încălcăm legislația. A recunoscut că cooperarea guvernării cu societatea civilă este prevăzut în Acordul de Asociere. Nu a precizat un lucru foarte important: că toată această cooperare s-a început în 2005, odată cu semnarea planului de acțiuni Republica Moldova – UE, și pioner în asta a fost dl președinte Voronin și dna Zinaida Greceanîi. Dna Greceanîi a fost cea care a convocat societatea civilă să o ajute la scrierea Planului național de dezvoltare. Deci, de atunci s-au început toate aceste lucruri”.
Deputatul socialist Bogdan Țîrdea nu a fost singurul demnitar care a lansat săgeți în adresa organizațiilor neguvernamentale. Secretara de stat în Departamentul pentru relația cu Republica Moldova în guvernul de la București, Ana Guțu, observa într-un dialog cu jurnaliștii de la Pressone.ro că „în Republica Moldova s-a creat un segment de ONG-uri, cărora le pot spune „cu barbă”, fiindcă activează de peste 20-25 de ani, care sunt abonate la fondurile europene și ar trebui să contribuie la promovarea democrației participative (…). Din păcate, acest segment unionist se complace în acest confort și nu și-a asumat, de exemplu, niște responsabilități profesionale sau politice”.
Declarațiile tăioase în adresa organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova au ajuns și în vizorul ambasadorului Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, care susține că „astfel de atacuri ridică semne de întrebare serioase față de angajamentul politic de a sprijini un mediu favorabil dezvoltării societății civile, care este o parte esențială a implementării Acordului de Asociere UE-Republica Moldova”.
Nicolae Țîbrigan, expert în cadrul Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică de la București, constată că încercarea de a discredita imaginea ONG-urilor, mai ales a celor finanțate din Occident, ar face parte dintr-o strategie mai veche a Kremlinului de a influența state pe care le consideră în sfera sa de influență.
„Intuiesc deja că acolo se vor regăsi vechile teme lansate de propaganda pro-Kremlin referitor la societatea civilă și rețeaua „Soros-istă”. O temă fanion, folosită și aici, în România, de către fosta guvernare în frunte cu Liviu Dragnea care tot ataca societatea civilă din România, folosind aceeași temă, aceeași sperietoare în persoana lui Soros. Vedem că modelul e preluat deja și în Republica Moldova, iar cartea e folosită doar pentru a-i conferi aceste-i teme, narațiuni false, un fel de credibilitate. Or, un atac la adresa societății civile este un model importat fix din Federația Rusă. Cum sunt catalogați, de exemplu, reprezentanții ONG-urilor care primesc finanțare din afară? Nimic altceva decât niște agenți străini.
Bogdan Țîrdea nu face nimic altceva decât să înfiereze societatea civilă și reprezintă un atac la adresa procesului de democratizare al Republicii Moldova, fiindcă rolul societății civile în R. Moldova este esențial. Fără ea R. Moldova nu are nicio șansă de europenizare și democratizare.”
Într-o reacție publicată astăzi, avocatul poporului, Mihail Cororobai, constată că „lansarea unor atacuri cu acuzații de activitate de subminare a intereselor statului este în sine un fapt grav, un gest neprietenos care țintește în valorile unei societăți democratice”.
Comentatorii politici cu care am stat de vorbă consideră că, de fapt, atunci când critică organizațiile neguvernamentale, guvernările nu fac decât să-și dea „cu stângul în dreptul”. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, plecând de la guvernare, se conving cât de necesare sunt statul de drept, libertatea cuvântului și accesul nestingherit și echitabil la mass-media, elemente ce le protejează de persecuții politice.