„Abhazii au obosit de sărăcie, abuzuri și criminalitate”
Moscova și-a trimis emisarii după ce criza politică de la Suhumi a intrat într-o fază acută. Simpatizanții opoziției abhaze luaseră cu asalt, joi, 9 ianuarie, clădirea administrației, punând mâna pe armele depozitate acolo și cerând demisia liderului Raul Hadjimba.
După alegerile din septembrie anul trecut - pe care le-a câștigat la limită în fața contracandidatul său Alhas Kvinția, un fost combatant, opoziția l-a acuzat pe Hadjimba de falsificarea scrutinului. Au urmat câteva luni de examinare în justiție a contestațiilor, iar săptămâna trecută așa-zisa curte supremă a respins recursul opoziției, declanșând valul de proteste.
De la Moscova, la Suhumi a plecat de urgență, vineri, 10 ianuarie, secretarul adjunct al Consiliului Suprem de Securitate al Rusiei, Rașid Nurgaliev, care s-a întâlnit cu liderii ambelor tabere beligerante, iar duminică a sosit și Vladislav Surkov, consilierul președintelui Vladimir Putin. Potrivit corespondenților Europei Libere, acesta s-a întâlnit la ambasada rusă doar cu liderul opoziției, Aslan Bjania, în trecut șef al serviciilor secrete abhaze, și nu a avut nicio întâlnire cu Radul Hadjimba.
De altfel, liderul separatist Hadjimba a fost felicitat pentru victoria în alegerile din septembrie anul trecut de către liderul de la Kremlin Vladimir Putin. Cei doi s-au întâlnit înainte de scrutin, strângându-și mâinile pentru presă. Debarcat acum de opoziție, Hadjimba însuși a ajuns la putere în 2014, tot printr-o lovitură de palat, în urma unor proteste violente.
Președintele Asociației cercetătorilor regiunii Caucazului de la Academia de Științe de la Moscova, Aleksandr Krîlov, consideră că liderul opoziției Aslan Bjania are toate șansele să câștige viitorul scrutin:
„El este reprezentantul structurilor de forță. În ultimii ani, a făcut parte din elita politică. De aceea, nu putem spune că în Abhazia are loc acum o schimbare a generațiilor de lideri. Se repetă situația din anul 2014. Și atunci, la Suhumi, au venit Surkov și Nurgaliev, dar ei nu controlează evenimentele de acolo. Misiunea lor este să se asigure că în Abhazia nu se produce o destabilizare și nu se împușcă.”
Aleksandr Krîlov spune că „abhazii au obosit de sărăcie, de abuzurile monopolurilor, de criminalitate”. Lumea este dezamăgită și așteaptă, de fiecare dată, ca un nou lider, puternic, să facă ordine. „Din păcate, este puțin probabil să fie lansat un program serios de reforme economice și sociale”, mai spune expertul:
„Principala problemă este nivelul înalt de monopolizare a economiei. Totul se află în mâinile unor anumite grupuri de persoane. Structurile criminale sunt foarte influente și puternice, chiar și în instituțiile de stat. Și există o totală neîncredere a abhazilor în justiție. Doar o schimbare radicală mai poate salva situația. Dar cine este pregătit pentru asemenea reforme? Nu este limpede.”
Redactorul șef al publicației abhaze „Cegemskaia pravda” Inal Hașig spune că ultimele alegeri au arătat cât de apatică este populația față de procesele politice. „În fapt, are loc o luptă între forțe similare. Lumea nu vede nicio diferență, nicio perspectivă, nu cred în schimbare”. Inal Hașig consideră că pentru Rusia nu contează cine va ieși învingător în această luptă pentru putere, pentru că orice politician abhaz va fi loial Moscovei. Jumătate din bugetul regiunii separatiste georgiene - independența autoproclamată a căreia a fost recunoscută de Rusia -este alcătuit din subvenții, care vin tot de la Moscova.
Redactorul șef al publicației „Kavkazskii Uzel” Grigori Șvedov crede însă că Rusia a reacționat cu întârziere la criza din Abhazia, care a degradat în luarea cu asalt a administrației de către opoziție. Totodată, în opinia sa, responsabilitatea pentru îndelungata criză economică și socială, pentru crima organizată și sărăcia din regiunea separatistă revine în cea mai mare parte nu Moscovei, ci elitelor politice abhaze.