Criza apei în nordul Moldovei: Peste 300.000 de oameni au fost afectați
Peste 300.000 de locuitori din nordul Republicii Moldova s-au confruntat în ultimele zile cu o criză de apă potabilă, după ce în râul Nistru au ajuns reziduuri petroliere în urma bombardamentelor Federației Ruse asupra hidrocentralei ucrainene de la Novodnistrovsk. Autoritățile au instalat filtre și baraje pe râu și au mobilizat sute de specialiști pentru a limita poluarea și a curăța apa.
Criza a afectat mai multe localități din nordul țării, inclusiv municipiile Bălți și Soroca. În unele localități apa a revenit la robinete, însă nu poate fi utilizată pentru băut sau gătit.
În municipiul Bălți, locuitorii au rămas fără apă potabilă timp de o săptămână. În mai multe cartiere au fost instalate cisterne și butoaie cu apă, iar oamenii au stat la rând pentru a-și face rezerve. În aceste zile, gălețile și vasele din plastic au devenit foarte căutate, deoarece locuitorii le folosesc pentru a depozita apă.
Situația a fost deosebit de dificilă pentru persoanele cu dizabilități sau pentru cele imobilizate la pat. Unele au apelat la ajutorul rudelor sau al vecinilor, iar altele au fost nevoite să facă față situației în lipsa unor alternative. O femeie de 58 de ani din Bălți, care suferă de paralizie cerebrală și se deplasează cu dificultate, a spus că lipsa apei face foarte complicate activitățile zilnice, precum gătitul, spălatul vaselor sau folosirea toaletei.
În municipiul Bălți sunt înregistrate aproape șase mii de persoane cu dizabilități. În multe cazuri, sprijinul a venit din partea vecinilor, prietenilor sau asistenților sociali, care au ajutat la procurarea și distribuirea apei.
Și locuitorii municipiului Soroca au fost nevoiți să aducă apă de la fântâni și izvoare, după ce orașul a rămas câteva zile fără apă. Situația a afectat în special persoanele în vârstă și familiile cu copii mici.
Lipsa apei a creat dificultăți și pentru instituțiile de învățământ și spitale. Reprezentanții unor instituții medicale au explicat că activitatea devine extrem de complicată fără apă, deoarece procese precum sterilizarea, funcționarea bucătăriei sau a spălătoriei depind direct de aceasta.
Pentru a identifica surse alternative de alimentare cu apă, autoritățile au încercat să reactiveze puțurile din satul Egoreni. Din cele zece sonde existente, care nu au mai funcționat de peste 20 de ani, șapte au fost reparate. Totuși, acestea nu pot fi utilizate până la finalizarea analizelor chimice și bacteriologice.
Îngrijorări au existat și în rândul locuitorilor din Chișinău, însă unda de poluare nu a ajuns până în capitală. La stația de captare a apei de la Vadul-lui-Vodă sunt preluați zilnic aproximativ 180.000 de metri cubi de apă, dintre care 26.000 de metri cubi sunt tratați și livrați consumatorilor. Specialiștii monitorizează permanent calitatea apei, iar cu sprijinul experților din România au fost instalate baraje de filtrare.
Autoritățile anunță că zilnic sunt instalate noi baraje de filtrare și sunt utilizate materiale absorbante ecologice pentru neutralizarea poluanților. România a oferit sprijin prin trimiterea mai multor loturi de materiale absorbante, baraje flotante și rulouri speciale pentru izolarea hidrocarburilor. De asemenea, experți români participă la operațiunile de intervenție.
Uniunea Europeană a extins sprijinul pentru Republica Moldova, iar Luxemburg a trimis două generatoare electrice de mare capacitate.
În urma crizei, asociația Promo-LEX a depus un denunț penal la Procuratura Generală privind poluarea Nistrului în urma atacului asupra hidrocentralei din Ucraina. Procuratura s-a autosesizat și a deschis un dosar penal pentru a investiga circumstanțele incidentului și amploarea prejudiciului ecologic.
Ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest. Diplomatul a refuzat să comenteze public situația.
Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile privind implicarea Moscovei în incidentul ecologic, calificându-le drept nefondate.
Poluarea Nistrului a fost discutată și în Parlament, unde ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a prezentat un raport privind intervențiile autorităților și a afirmat că responsabilitatea pentru poluarea masivă aparține Federației Ruse.
Specialiștii au identificat în probele de apă substanțe precum benzenul, toluenul, etilbenzenul și xilenul, derivați ai produselor petroliere. Probele au fost trimise și în laboratoare din România pentru analize suplimentare.
Experții de mediu spun că Nistrul se poate curăța treptat dacă scurgerile se opresc și apa curată continuă să vină din amonte. Totuși, poluanții ajunși în sedimentele râului ar putea avea efecte de lungă durată.
Ministrul Mediului a precizat că scurgeri de hidrocarburi se mai înregistrează în continuare, însă în cantități mai mici, iar autoritățile vor continua măsurile pentru limitarea impactului asupra râului și asupra populației.