Chișinăul vrea un fond de miliarde de lei pentru reintegrare. Ce spun separatiștii
Fondul de convergență destinat reintegrării regiunii transnistrene ar putea deveni funcțional începând cu 1 august, urmând să acumuleze aproximativ 300 de milioane de lei până la sfârșitul anului, iar până în 2030 suma ar putea ajunge la 3–4 miliarde de lei anual.
Inițiativa a fost prezentată oficial pe 26 februarie, în cadrul unei întrevederi la Tiraspol între reprezentanții politici ai celor două maluri ale Nistrului, reuniune mediată de Misiunea OSCE. Prin crearea acestui fond, Chișinăul își propune să stimuleze procesul de reintegrare prin finanțarea unor proiecte sociale și de infrastructură în regiunea transnistreană.
În aceeași zi, deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, a anunțat un proiect de lege care prevede eliminarea treptată a facilităților fiscale de care beneficiază agenții economici din stânga Nistrului încă din anul 2000, precum și instituirea Fondului de convergență.
Potrivit proiectului, taxele colectate de la companiile din regiune vor fi direcționate către acest fond, iar banii vor fi utilizați pentru finanțarea proiectelor sociale și de infrastructură din stânga Nistrului, fiind gestionați de autoritățile constituționale de la Chișinău.
Într-un interviu pentru Europalibera.org, deputatul Radu Marian a declarat că legea privind funcționarea fondului ar putea fi adoptată până la sfârșitul acestei luni, iar pachetul legislativ va include și mecanismele concrete de funcționare.
Autoritățile planifică introducerea treptată a unor taxe și impozite pentru agenții economici din regiune, inclusiv accize la alcool și tutun, taxe pentru produse textile, ceramice și metalurgice, dar și aplicarea TVA pentru gazele naturale consumate în Transnistria.
Potrivit estimărilor, aceste măsuri ar putea aduce peste 600 de milioane de lei anual în Fondul de convergență. Pentru a doua jumătate a anului curent, veniturile sunt estimate la aproximativ 300 de milioane de lei.
Deputatul afirmă că procesul de reintegrare ar necesita anual un sprijin financiar de circa 500 de milioane de dolari (aproximativ 8,5 miliarde de lei).
Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat anterior că autoritățile intenționează să introducă gradual mai multe tipuri de taxe și impozite, inclusiv accize și TVA la importul de carburanți, precum și taxe de mediu. Introducerea graduală ar urma să evite impactul negativ asupra populației din regiune.
Autoritățile de la Tiraspol privesc însă inițiativa cu reticență. Liderul separatist, Vadim Krasnoselski, a declarat într-un interviu pentru agenția rusă TASS că realizarea proiectelor comune necesită „discuții sincere și constructive”.
Totodată, acesta a afirmat că inițiativa Chișinăului „se leagă cu greu de realitate” și a criticat ideea de a implementa proiecte pentru regiune fără implicarea autorităților locale.
În replică, deputatul Radu Marian a spus că dialogul este îngreunat atât timp cât în regiune sunt staționate trupe militare ruse, iar autoritățile constituționale nu pot monitoriza situația din teren.
Datele oficiale arată că aproximativ 2.500 de agenți economici din regiunea transnistreană sunt înregistrați la Agenția Servicii Publice.
De asemenea, aproximativ 14.000 de locuitori din stânga Nistrului fac zilnic naveta pentru a lucra pe malul drept, iar circa 850 de tineri din regiune studiază în instituțiile de învățământ din restul Republicii Moldova, beneficiind de locuri finanțate din bugetul de stat.
Anul trecut, cetățenii cu domiciliul în regiunea transnistreană au primit prestații sociale de peste 138 de milioane de lei, iar în Registrul de stat al populației figurează 364.885 de persoane cu domiciliul în stânga Nistrului, dintre care 356.833 dețin cetățenia Republicii Moldova.