Pentru prima dată deficitul bugetar al Moldovei ar putea depăşi un miliard de euro
Parlamentul a votat pe 29 decembrie 2025, în lectura a doua proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026. Astfel parametrii cheie ai bugetului, aprobați în prima lectură, nu au fost modificați, dar a fost decisă o anumită redistribuire a fondurilor în partea de cheltuieli.
Bugetul de stat pentru 2026 supranumit de autorităţi drept „Bugetul investițiilor responsabile” pentru că ar fi orientat către investiții, creștere economică și îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor.
Pentru prima dată deficitul bugetar ar putea depăşi un miliard de euro
În special, se preconizează că partea de venituri a bugetului de stat pentru anul viitor va fi de 79,67 miliarde de lei (+3,88 miliarde de lei sau 5,1%, comparativ cu indicatorii actualizați pentru 2025), iar cheltuielile vor fi de circa 100,57 miliarde de lei (+6,56 miliarde de lei, sau 7%).
În consecinţă deficitul este planificat să ajungă la cifra uriaşă de 20,9 miliarde de lei, adică va depăşi pentru prima dată nivelul de un miliard de euro, fiind mai mare cu 2,69 miliarde de lei, sau 14,8%, decât cel prognozat pentru anul 2025.
Documentul vizează consolidarea rezilienței economice, dezvoltarea infrastructurii, stimularea competitivității sectorului privat și promovarea investițiilor strategice în sectoarele prioritare ale economiei.
De asemenea, salariul minim în sectorul bugetar va fi majorat de la 5.500 la 6.300 de lei. Angajații din unitățile bugetare al căror salariu lunar, calculat pentru un post cu program normal de lucru, va fi mai mic de 6.300 de lei, vor primi plăți compensatorii pentru a acoperi diferența existentă.
Bugetul pentru 2026 a fost elaborat ținând cont de prognoza de creștere a PIB-ului în anul următor cu 2,4% – până la 377 miliarde de lei, inflația medie anuală de 4,3% și salariul mediu lunar nominal de 17.400 de lei, cu peste 11% mai mare decât în 2025.
Conform estimărilor Ministerului Finanţelor cea mai mare pondere în structura veniturilor prognozate pentru anul viitor, de 91,4%, o vor avea încasările din taxe și impozite, iar majorarea veniturilor se va datora creșterii economice moderate, evoluțiilor externe favorabile și progresului reformelor structurale.
Cheltuielile cresc mai rapid decât veniturile
În același timp, cheltuielile vor crește cu 7%, comparativ cu cele precizate în 2025 și vor depăși 100,57 miliarde de lei. Autorii menționează că 93% din cheltuielile prevăzute în bugetul pentru anul viitor vor fi acoperite din contul resurselor generale ale bugetului de stat. Totodată, peste 5,7 miliarde de lei vor fi cheltuieli atribuite proiectelor finanțate din surse externe.
Conform Ministerului Finanțelor, bugetul de stat 2026 ar pune accent pe investiții responsabile. Astfel, în anul viitor, cheltuielile pentru investiții capitale vor crește cu 35,6%, comparativ cu 2025 și vor depăși suma de 3 miliarde de lei – cea mai mare din ultimii ani, dar care este departe de necesităţile ţării.
Autorii menționează că banii sunt destinați pentru realizarea a 85 de proiecte de infrastructură și drumuri, creșe, alimentație și reparații de grădinițe. De asemenea, vor fi alocate şi 5,6 miliarde de lei din planul de creștere UE pentru proiecte de investiții, infrastructură și reforme.
Cea mai mare pondere în cheltuielile pentru investiții capitale, peste 47%, vizează sectorul economiei.
Este vorba despre 1,44 miliarde de lei, iar 81,8% sunt destinate implementării proiectelor de reabilitare a drumurilor finanțate din sursele externe. Alte 245 de milioane de lei din suma totală destinată investițiilor capitale sunt destinate realizării proiectelor de aprovizionare cu apă și canalizare.
Documentul mai prevede că alocațiile pentru serviciile de stat cu destinație generală constituie 16% din totalul cheltuielilor bugetului de stat sau 16,1 miliarde de lei. 74% din suma totală este destinată pentru programe de dezvoltare și alte activități cu caracter sectorial – implementarea tehnologiilor informaționale; activități de susținere a diasporei; susținerea financiară a unităților administrativ-teritoriale etc.
Pentru serviciile în domeniul economiei sunt destinate alocații în valoare de 14,85 miliarde de lei, cu 25,8% mai mult decât alocațiile precizate în 2025. Respectiv, 1,06 miliarde de lei sunt destinate activităților de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii; 561,8 milioane de lei – pentru domeniul generării și stocării energiei electrice; 465,2 milioane de lei – pentru Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural; 284 milioane de lei – pentru Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală etc.
Circa 9,8% din cheltuielile bugetului de stat sau 9,89 miliarde de lei sunt destinate ocrotirii sănătății. Banii sunt prevăzuți pentru dezvoltarea unei rețele regionale integrate, implementarea dosarelor electronice de sănătate, sistemul de monitorizare și localizare a medicamentului, sporirea accesului la medicamente inovatoare etc.
De asemenea, 21,94 de miliarde de lei sunt destinate învățământului, inclusiv 238 milioane de lei pentru alimentația gratuită a elevilor în treapta gimnazială, 35 milioane de lei – pentru majorarea burselor elevilor și studenților și 41 milioane de lei – pentru renovarea grădinițelor. Pentru domeniul protecției sociale vor fi alocate 22,47 miliarde de lei.
Amendamentele opoziției ar fi triplat deficitul bugetar
Pentru lectura a doua, proiectul de lege a fost completat cu amendamentele deputaților. Au fost înregistrate 81 de amendamente care prevăd cheltuieli suplimentare, în special au fost activi deputaţii din opoziţie.
Astfel Fracțiunea PSRM a înaintat mai multe amendamente, printre care acordarea unui ajutor forfetar de 5.000 de lei în caz de deces, 3.000 de lei pentru elevi, 10.000 de lei anual pentru familiile numeroase și 100.000 de lei pentru veteranii celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, socialiștii au solicitat alocarea anuală a 200 de milioane de lei pentru programe de prevenire și tratament al dependenței de droguri, dar şi rezervarea unei sume de până la un miliard de lei, pentru cu,părarea Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti.
Fracțiunea Partidului Nostru a propus amendamente ce vizează investiții în mai multe localități, inclusiv municipiul Bălți și orașele Glodeni și Drochia, conduse de primari de la această formaţiune. Printre acestea se numără alocarea a 10 milioane de lei pentru reconstrucția unei tabere de copii din Bălți, 15 milioane de lei pentru reparația capitală a unei grădinițe, 40 de milioane de lei pentru infrastructură și majorarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural de la 2,3 la 4,3 miliarde de lei.
Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a înaintat amendamente axate pe proiecte de investiții în municipiul Chișinău, inclusiv două miliarde de lei pentru reabilitarea curților de bloc, două miliarde de lei pentru centura de siguranță a capitalei, un miliard de lei pentru executarea hotărârilor judecătorești privind locuințele, precum și fonduri pentru reabilitarea unor instituții culturale și educaționale etc.
Majoritatea parlamemntară a respins cea mai mare parte din amendamentele opoziţiei. Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian a declarat că amendamentele propuse ar fi majorat cheltuielile bugetare cu aproximativ 46 de miliarde de lei.
„Ceea ce e foarte interesant, că voi toți în opoziție vorbiți de deficit, dar, repet, 46 de miliarde lei amendamente, triplarea deficitului într-un an. Dincolo de costul de servire a datorii, noi avem peste 12 miliarde lei cheltuieli capitale. Și multe alte lucruri și investiții pe care o să le facem în anul 2026. Și atunci când vorbiți de responsabilitate, vă rog, uitați-vă în oglindă”, a subliniat deputatul.
Critici şi îndemnuri la reducerea cheltuielilor
Fostul prim-ministru și deputat al Blocului Alternativa, Ion Chicu, a atras atenția asupra creșterii accentuate a costurilor de deservire a datoriei de stat. Potrivit acestuia, în bugetul pentru anul 2026 sunt prevăzute aproximativ 6,2 miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, ceea ce ar reprezenta un risc major pentru sustenabilitatea finanțelor publice.
Ion Chicu a subliniat că aceste cheltuieli vor fi de aproape trei ori mai mari decât fondul rutier și de trei ori mai mari decât fondul de subvenționare a agriculturii.
„Serviciul datoriei de stat crește față de 2025 cu circa două miliarde de lei. Asta înseamnă că, peste doi ani, vom plăti doar pe dobânzi echivalentul bugetului municipiului Chișinău”, a declarat legiuitorul.
Totodată, Chicu a criticat majorarea cheltuielilor pentru instituțiile publice într-un context bugetar dificil și a propus limitarea cheltuielilor prevăzute pentru mai multe instituţii publice, dar şi a alocaţiilor bugetare pentru partide.
Printre amendamentele acceptate se numără propunerea deputatului Radu Marian de alocare suplimentar 20 de milioane de lei pentru Programul de promovare „Bridge Export”.
Deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei a propus alocarea a 3,5 milioane de lei pentru reparația unui etaj din căminul studențesc al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, iar Maxim Potîrniche a propus alocarea a 12 milioane de lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate a proiectului Stadionului Național „Arena Națională”.
De asemenea, a fost acceptat amendamentul deputatului socialist Vladimir Odnostalco, care prevede majorarea cu 15 milioane de lei a alocației destinate pentru compensațiile pentru transport acordate persoanelor cu dizabilități. A fost acceptat și amendamentul deputatei MAN Olga Ursu de a aloca 5 milioane de lei pentru renovarea Arcului de Triumf din capitală.
Menţionăm că documentul va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.