Moldova, în fața unui nou val de război hibrid: avertismente și lecții după 2024–2025
Republica Moldova a devenit mai rezistentă în fața propagandei și a tentativelor de influențare externă, comparativ cu anii precedenți, însă riscurile nu au dispărut, avertizează Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională. Potrivit acestuia, alegerile prezidențiale și referendumul din 2024–2025 au demonstrat că instituțiile statului au reușit să destructureze mai multe scheme de influență și corupție electorală asociate rețelelor controlate de gruparea Șor. Totuși, Carp subliniază că Federația Rusă își va adapta tacticile, iar Chișinăul trebuie să fie pregătit pentru noi forme de război hibrid, mai sofisticate și mai greu de detectat.
Experții atrag atenția că anul 2024 a reprezentat un moment de cotitură, marcat de un asalt informațional fără precedent asupra Republicii Moldova. Analistul român Mihai Isac consideră că metodele utilizate împotriva Chișinăului au fost similare celor testate în alte state din regiune, inclusiv România, cu un rol central jucat de rețelele sociale. În acest context, sprijinul partenerilor externi rămâne esențial, deoarece niciun stat vulnerabil nu poate face față singur unui război hibrid coordonat la nivel regional.
Din perspectiva societății civile și a mass-mediei, anul 2025 a arătat o maturizare a publicului. Petru Macovei afirmă că, în premieră, societatea a fost mai puternică decât valul de manipulare din mediul online. Eforturile comune ale instituțiilor de stat, organizațiilor neguvernamentale și presei independente au contribuit la demontarea mesajelor false și la creșterea nivelului de conștientizare a pericolelor legate de corupția electorală și propaganda politică.
Totodată, specialiștii avertizează că lupta împotriva dezinformării trebuie dusă cu atenție pentru a nu afecta libertatea de exprimare. Expertul în drept Alexandru Bot subliniază că rețelele sociale sunt, în același timp, spații de dezbatere și instrumente potențiale de manipulare. În mâini greșite, acestea pot deveni canale eficiente pentru influență politică și corupție electorală, motiv pentru care este necesar un echilibru între securitate și drepturile fundamentale.
O notă critică vine din partea fostului ambasador Vasile Bumacov, care susține că un stat nu poate permite ca rețelele criminale sau actorii externi să pară mai puternici decât instituțiile sale. În opinia sa, dacă autoritățile ajung să se teamă de astfel de grupări, riscul este nu doar politic, ci unul de stat eșuat. Lecția ultimilor ani, spun experții, este clară: reziliența trebuie consolidată constant, pentru că războiul hibrid nu dispare, ci doar își schimbă forma.