Consiliul anti-discriminare atacă „Istoria Românilor”: pretinde că românii sunt minoritari în propria țară

Consiliul pentru prevenirea discriminării atacă din nou identitatea românească din educație, solicitând eliminarea disciplinei „Istoria Românilor” din curricula școlară. Instituția pretinde că această materie discriminează elevii, invocând false argumente despre „minoritatea românească” din Republica Moldova.

Avizul transmis Ministerului Educației se bazează pe cifrele controversate din recensământele 2014 și 2024, care arată că doar 7,9% din populație s-ar fi declarat română, în contrast cu 77,2% care s-au identificat drept moldoveni. Acestor date li se adaugă 4,9% ucraineni, 4,2% găgăuzi, 3,2% ruși și alte minorități.

Consiliul exploatează aceste statistici pentru a susține că „grupul majoritar etnic sunt moldovenii”, ignorând deliberat realitatea etnolingvistică: moldovenii și românii reprezintă același popor, artificios divizat prin politicile de deznăționalizare sovietică.

Atacul vizează crearea unui „dezechilibru simbolic” prin simpla existență a titulaturii disciplinei. Argumentația instituției este că elevii „care nu se identifică drept români” ar fi marginalizați, deși aceștia studiază istoria propriului neam sub o etichetă diferită.

„Denumirea ‘Istoria Românilor’ poate alimenta disensiunile interetnice și obstrucționa eforturile de construire a unei societăți coezive, multietnice”, pretinde Consiliul, sugerând că predarea istoriei naționale ar genera „resentimente” în rândul minorităților.

Recomandarea finală cere înlocuirea cu o titulatură „neutră”, invocând organizațiile internaționale – OSCE, Consiliul Europei și UNESCO – pentru a legitima această nouă tentativă de eradare a românismului din școala moldovenească.

Ministerul Educației nu a răspuns încă acestei provocări, care reprezintă o continuare a strategiei de denaturare identitară implementată sistematic după 1940.

Această ofensivă împotriva „Istoriei Românilor” se înscrie în contextul mai larg al luptei pentru păstrarea identității naționale românești în Republica Moldova. Timp de opt decenii, mai întâi autoritățile sovietice, apoi cele post-sovietice, au promovat artificial separarea între moldoveni și români, negând unitatea de limbă, cultură și istorie.

Recensământele invocate de Consiliul pentru discriminare reflectă succesul acestei politici de deznăționalizare: majoritatea populației de pe malul drept al Prutului, deși vorbește româna și aparține civilizației românești, se auto-identifică cu etnonimul impus de propaganda sovietică. Această schizofrenie identitară constituie fundamentul pe care se construiesc atacurile actuale împotriva elementelor românești din educație.

Solicitarea de redenumire a disciplinei „Istoria Românilor” nu reprezintă o simplă chestiune pedagogică, ci o lovitură strategică în procesul de dezrădăcinare culturală a populației românești din stânga Prutului. Sub paravanul „incluziunii”, se ascunde tentativa de a neutraliza ultimele bastioane ale conștiinței naționale românești din învățământul moldovenesc.