Un influent senator american denunță o „campanie de epurare etnică” în Nagorno-Karabah și cere sancțiuni împotriva Azerbaidjanului
Un influent senator american a cerut marţi sancţiuni împotriva Azerbaidjanului şi a denunţat o „campanie de epurare etnică” în enclava locuită de o majoritate de etnici armeni Nagorno-Karabah, transmite France Presse și G4media.
Acest apel intervine într-un moment în care Armenia şi SUA au început luni exerciţii militare comune, iar comunitatea internaţională exprimă preocupări faţă de deteriorarea situaţiei umanitare în această regiune.
”Pentru a fi un mediator onest, noi trebuie să spunem adevărul despre atrocităţile comise de Azerbaidjan”, a declarat senatorul democrat Bob Menendez, referindu-se la eforturile întreprinse de SUA pentru a se ajunge la o pace durabilă între cele două ţări beligerante.
”Trebuie să denunţăm persoanele care comit această campanie de epurare etnică. Trebuie să le vizăm, inclusiv pe preşedintele azer Ilham Aliev, impunându-le sancţiuni” în special petroliere, a afirmat preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Senatului american, un apropiat al diasporei armene, notează AFP.
El a adăugat că această „campanie de atrocităţi odioase poartă marca unui genocid împotriva armenilor”, citând de asemenea afirmaţii făcute de un fost procuror al Curţii Penale Internaţionale, Luis Moreno Ocampo, care a acuzat recent Baku că utilizează „arma invizibilă a genocidului” privând enclava de hrană.
Tensiunile s-au agravat de la începutul lunii iulie când Azerbaidjanul a închis circulaţia prin coridorul Lacin, singura rută care leagă Nagorno-Karabah de Armenia, provocând penurii de alimente şi medicamente.
Un camion rusesc cu ajutoare umanitare a reuşit totuşi marţi să ajungă în regiune.
SUA au supervizat trei runde de negocieri între armeni şi azeri, dar fără succes.
„Acest proces continuă şi încă este foarte activ”, a asigurat luni un înalt responsabil al Departamentului de Stat, sub rezerva anonimatului, evocând un „angajament intens, 24/24” al SUA.
Un alt responsabil a asigurat că nu este la curent cu „niciun confirmat de deces din cauza foametei sau malnutriţiei”.
Pentru moment, Washingtonul a refuzat să vorbească despre sancţiuni.
Armenia şi Azerbaidjan au purtat două războaie pentru controlul acestui teritoriu montan, cu o populaţie majoritar armeană, dar recunoscut internaţional ca parte a Azerbaidjanului.
Ultimul război între Baku şi Erevan, din 2020, s-a încheiat cu o înfrângere pentru Armenia, care a trebuit să cedeze teritorii Azerbaidjanului în şi în jurul Nagorno-Karabah.
Tensiunile s-au agravat în ultimele luni, cu incidente armate în mod regulat la graniţă.
Procesul de pace este de atunci în impas, în pofida eforturilor de mediere ale Rusiei, o ţară cu o influenţă istorică în această regiune, ale europenilor şi SUA.