Summitul NATO de la Vilnius a început: La scurt timp, au răsunat alertele de raid aerian la Kiev. Preşedintele Zelenski a ajuns la Vilnius

Secretarul general Jens Stoltenberg a lansat, marţi după-amiază, lucrările propriu-zise ale summitului NATO de la Vilnius salutându-l pe preşedintele finlandez Sauli Niinistö în condiţiile în care Finlanda participă pentru prima dată în calitate de membru cu drepturi depline, relatează News.ro.

UPDATE: O coloană oficială care îl transportă pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit marţi după-amiază la Vilnius, potrivit imaginilor transmise în direct de televiziuni.

Zelensky already in Vilnius pic.twitter.com/gLtjlaSAlj

— Mira of Kyiv (@reshetz) July 11, 2023

Liderul de la Kiev, care mai devreme îşi exprimase pe pagina sa de Twitter nemulţumirea evidentă că Ucrainei nu i se va oferi o perspectivă concretă de aderare la NATO, urmează să ia parte la un dineu de lucru cu liderii NATO, iar miercuri, 12 iulie, va avea convorbiri bilaterale cu preşedintele SUA, Joe Biden.

De asemenea, Jens Stoltenberg, „bun venit” prim-ministrului suedez Ulf Kristersson şi a spus că NATO va primi în curând şi Suedia ca membru cu drepturi depline, după ce Turcia a renunţat la veto-ul său luni seara şi a promis că va ratifica aderarea ţării la NATO.

Marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat ezitările ţărilor membre NATO reunite la summitul de la Vilnius, care se străduiesc să ajungă la un acord asupra unui calendar pentru viitoarea aderare a Kievului la Alianţă. „Se pare că nu există voinţă nici pentru a adresa Ucrainei invitaţia de a adera la NATO, nici pentru a o face membră a Alianţei”, a declarat Zelenski, care urmează să participe la summit. El a calificat pe Twitter drept „absurd” faptul că ţara sa nu are un calendar pentru aderare şi consideră că acest lucru încurajează Moscova să „continue teroarea” în Ucraina.

„Indecizia înseamnă slăbiciune”, a spus el.

Reuniunea celor 31 de lideri ai ţărilor din NATO are loc la 35 de km de graniţa cu Belarus, un aliat al Moscovei, şi nu departe de enclava rusă Kaliningrad.

„Vom trimite un mesaj clar, un mesaj pozitiv cu privire la calea de urmat”, a promis secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, referindu-se la viitoarea aderare a Ucrainei. Dar dezbaterea dintre aliaţi se înăspreşte când vine vorba de formularea acestei promisiuni de aderare: are Kievul „un loc” în cadrul Alianţei? Ar trebui ca Kievul să aibă „o cale” spre aderare atunci când „condiţiile sunt îndeplinite”? De săptămâni întregi, diplomaţii caută formula subtilă care să mulţumească pe toată lumea, inclusiv Kievul. Comunicatul final este aşteptat în cursul zilei de marţi, notează AFP.

Statele baltice sunt cele mai nerăbdătoare. „Nu va exista securitate şi stabilitate în Europa dacă viitorul Ucrainei nu este clar definit. Îi datorăm Ucrainei o cale clară de aderare la NATO”, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.

NATO va trasa o „cale pentru reformă” pentru Ucraina, astfel încât ţara să poată adera la Alianţa Atlantică, dar fără a-i da un „calendar”, a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan.

La rândul său, Kremlinul a avertizat deja NATO cu privire la consecinţele „foarte negative” pentru securitatea europeană ale aderării Ucrainei. „Acesta este în mod clar un summit al Alianţei cu un caracter antirusesc foarte pronunţat”, a acuzat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

În timp ce a fost foarte deschis pe tema asistenţei militare substanţiale acordate Kievului, preşedintele american Joe Biden a fost întotdeauna mult mai rezervat în ceea ce priveşte promisiunile Ucrainei de a adera la Alianţă. Deocamdată, şeful Casei Albe a făcut referire la un acord similar celui dintre Statele Unite şi Israel: în fiecare an, statul israelian primeşte de la Washington un ajutor militar de câteva miliarde de dolari, ceea ce îi conferă vizibilitate pe termen lung.

La rândul său, grupul celor mai puternice economii democratice, G7 (Franţa, Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Japonia, Italia şi Canada), va publica o declaraţie comună referitoare la „angajamentele de securitate” pentru Ucraina, a anunţat cancelarul german Olaf Scholz. Berlinul urmează să livreze Ucrainei arme suplimentare în valoare de aproape 700 de milioane de euro, potrivit unor surse guvernamentale germane.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat, de asemenea, livrarea de rachete cu rază lungă de acţiune SCALP către Ucraina. Această rachetă de croazieră, dezvoltată în comun de Marea Britanie şi Franţa, este lansată din aer. Ea are o rază de acţiune de peste 250 de kilometri, mai mult decât orice altă armă furnizată Kievului de către ţările occidentale.

Aceste promisiuni se adaugă echipamentelor în valoare de zeci de miliarde de dolari livrate deja Ucrainei de când Rusia a invadat-o în urmă cu puţin peste 500 de zile.

În ajunul acestei reuniuni la vârf, aliaţii au reuşit să îşi păstreze unitatea prin deblocarea impasului privind opoziţia Turciei faţă de integrarea Suediei în NATO: preşedintele Recep Tayyip Erdogan a acceptat în cele din urmă să renunţe împotrivirea faţă de această candidatrură, după mai bine de un an de obstrucţie.