8 mai – Semnarea actului de capitulare a Germaniei
La data de 8 mai 1945 într-o suburbie a Berlinului a avut loc semnarea documentului final de capitulare a Germaniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, punându-se astfel capăt războiului în Europa. Legat de acest eveniment trebuie amintit că datorită întârzierii membrilor aliați la întâlnirea ce era programată a avea loc în seara zilei de 8 mai, semnăturile reprezentanților pe acest document vor fi făcute abia la ora 23:01 , astfel că din cauza diferenței de oră față de ora Europei Centrale, oficializarea documentului va corespunde zilei de 9 mai, respectiv orei 0:01, de la Moscova.
Amintesc de asemenea că un prim act al capitulării a fost semnat în Franța la Reims, la data de 7 mai 1945, acest document fiind semnat din partea Germaniei de către generalul Alfred Jodl, ce reprezenta oficial Înaltul Comandament al Forțelor Armate și noul președinte al Reichului german, amiralul Karl Donitz. Acest prim act al capitulării s-a aplicat tuturor forțelor armate terestre, aeriene și navale care se aflau în acel moment sub controlul Înaltului Comandament al Forțelor Armate Germane. Însă în ciuda faptului că marea majoritate a comandanților militari germani s-au supus ordinului de capitulare, au existat și unele excepții.
Astfel, cea mai importantă forță care a refuzat să capituleze, a fost Grupul de Armate Centru de sub comanda mareșalului Ferdinand Schorner, mareșal care fusese promovat ca și comandant a acestui grup de armate, de însuși Adolf Hitler , înainte ca acesta să se sinucidă la data de 30 aprilie 1945. Trebuie amintit că armatele conduse de către mareșalul Schorner vor capitula totuși la data de 11 mai 1945, după ce acesta va înțelege că nu mai are nici o șansă și se va ascunde în Austria unde va fi găsit de Aliați. În momentul semnării documentului de la Reims, singurul reprezentant al Uniunii Sovietice de la Cartierul General Aliat a fost generalul Ivan Susloparov, ofițerul de legătură al Armatei Roșii cu Aliații occidentali.
Sarcinile și autoritatea generalului Susloparov nu erau însă prea clare și el nu a avut la dispoziție mijloacele necesare pentru a lua legătura Kremlinul pentru a informa despre semnarea capitulării. Cu toate acestea, el a semnat documentul din partea URSS-ului, însă a trecut și o notă, conform căreia acest act al capitulării poate fi înlocuit cu unul nou în viitor, dacă situația o va cere. Desigur că această situație avea să se ivească repede deoarece conducătorul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin a fost nemulțumit de condițiile în care a fost semnat actul capitulării.
Astfel, el considera că Germania trebuia să capituleze doar în fața împuternicitului comandantului Armatei Roșii și a insistat ca actul semnat în Franța să fie considerat doar unul preliminar, varianta finală urmând să fie semnată la Berlin, unde se afla cartierul general al mareșalului Gheorghi Jukov. Astfel, actul final al capitulării a fost semnat într-o suburbie a Berlinului de către reprezentanții Germaniei, Uniunii Sovietice, Regatului Unit, Franței și SUA și a intrat în acțiune la ora 23:01 ora Europei Centrale, respectiv ora 00:01 a zilei de 9 mai la Moscova, acest moment reprezentând, după cum am mai spus, încheierea oficială a războiului în Europa.
Sursa Lectia de istorie