Cum guvernările pro-ruse din Bulgaria au ajutat Moscova să lase Ucraina și Moldova fără tranzit de gaze
Fostele autorități bulgare, contrar legii, au aprobat construcția gazoductului rusesc –Balkan Stream – în timp ce serviciile speciale au avertizat că nu corespunde intereselor economice ale Sofiei și urmărea doar reducerea dependenței Rusiei de tranzitul prin Ucraina.
O victimă a acestor acțiuni a fost și Republica Moldova, care la fel a rămas fără tranzitul de gaze din Rusia, transmite Mold-street.com.
Potrivit unei anchete a publicației independente bulgare Bird.bg, în 2016, după ce Rusia a refuzat să implementeze proiectul South Stream, în valoare de miliarde de dolari, prim-ministrul de atunci al Bulgariei, Boyko Borisov, a propus ideea gazoductului Balkan Stream, care să furnizeze gaze Bulgariei și Serbiei (mai târziu Ungaria) prin Turcia, adică ocolind Ucraina.
În anul următor, serviciul de informații bulgar – Agenția de Stat pentru Securitate Națională – a pregătit o serie de rapoarte către conducerea de vârf a țării: președintelui Rumen Radev, premierului Borisov și șefului Adunării Naționale (Parlamentului) Tsveta Karayancheva. Au analizat riscurile „proiectului de transport al gazelor la instalația Turkish Stream”, care însemna tocmai viitorul Balkan Stream.
Adevăratul scop al proiectului, după cum o evidențiază serviciul de informații, nu a fost „diversificarea” aprovizionării cu gaze către Bulgaria, așa cum a spus premierul de atunci, ci doar să beneficieze Rusia – „poate prin suspendarea transferului de gaze prin Ucraina”, dacă proiectul este finalizat la timp.
Un alt document, datat cu decembrie 2017, indică faptul că chiar și atunci, când Borisov și Radev știau că Bulgaria nu va primi gaz prin Balkan Stream, acesta a spus că Gazprom a modificat unilateral parametrii transportului de gaze pe teritoriul bulgar, iar întregul volum va fi tranzit prin Bulgaria în direcția Serbia, Grecia și Macedonia, întrucât „nu sunt furnizate volume pentru piața internă”.
Bird.bg susține că autoritățile bulgare, judecând după declarațiile publice, nu au reacționat la acest avertisment, dimpotrivă, au făcut eforturi pentru a se asigura că Balkan Stream a fost construit la timp, înainte de decembrie 2020. În iunie același an, Borisom însuși a declarat public că gazul va curge prin conductă „din diverse surse – din Statele Unite, Rusia, Azerbaidjan, Qatar, Arabia Saudită”.
În plus, problema construirii unui gazoduct rusesc a fost discutată și în timpul întâlnirii lui Rumen Radev cu președintele rus Vladimir Putin, din mai 2018 la Soci. După aceea, parlamentul bulgar a votat alocarea a 2,8 miliarde de leva (circa 1,4 miliarde dolari) pentru finanțarea pentru Balkan Stream.
„Gazoductul a fost finanțat în întregime pe cheltuiala contribuabililor bulgari și s-a aruncat o resursă administrativă uriașă pentru asigurarea implementării sale la timp, în special pentru legalizarea sa rapidă”, se constată în anchetă.
Menționăm că până în 2019 prin gazoductele din Moldova treceau între 17 și 20 miliarde metri cubi de gaze rusești, spre statele din Balcani (Bulgaria, Turcia, Macedonia, Grecia etc.), care aducea anterior venituri anuale de 50-60 milioane de dolari, companiilor Moldovatransgaz și Tiraspoltransgaz, care fac parte din Moldovagaz.
După darea în exploatare a Turkish Stream și Balkan Stream, Republica Moldova a rămas practic fără tranzit de gaze de la Gazprom.
Astfel, în anul 2020, volumul tranzitului de gaze naturale, livrat de către Gazprom prin teritoriul Republicii Moldova, a constituit doar 1,1 miliarde de metri cubi, de 10 ori mai puțin ca în 2019 și de aproape 20 de ori comparativ cu 2017.
Primul efect a fost majorarea de 8 ori, de la 1 ianuarie 2020, a tarifelor pentru serviciul de transport al gazelor naturale prestat de Moldovatransgaz.