Tensiuni între Ungaria și Ucraina pe tema comunității maghiare din Transcarpatia
Intonarea imnului național al Ungariei de către aleșii locali ai unei comune din vestul Ucrainei toamna trecută a exacerbat tensiunile existente timp de decenii între cele două țări în legătură cu drepturile minorității maghiare.
Pe 27 ianuarie însă miniștrii Dmitro Kuleba și Peter Szijjarto, au dat mâna, la Kiev, sau mai bine zis și-au atins coatele într-un salut pandemic și au spus că vor să oprească deteriorarea relațiilor dintre ele și să îndrepte acest proces în direcția opusă, una corectă.
În Transcarpatia rămasă Ucrainei de la Imperiul Austro-Ungar, locuiește o comunicate de aproximativ 150 de mii de etnici maghiari.
Având un conflict de șapte ani cu separatiștii pro-ruși din est, Kievul se teme de evoluții asemănătoare în vest.
În alegerile locale din octombrie 2020, Ucraina a acuzat Ungaria de amestec în campania din Transcarpatia, a interzis accesul unor oficiali ai guvernului ungar pe teritoriul său, iar Serviciului de Securitate ucrainean a percheziționat fundații ale etnicilor maghiari. Ungaria, la rândul său, a acuzat Ucraina că atentează la drepturile culturale ale minorității maghiare, mai ales din cauza unei legi din 2018 care introduce predarea obligatorie în limba ucraineană în școli.
Pe acest fundal au intonat imnul Ungariei consilierii din comuna Siurte reuniți la prima lor ședință de după alegerile locale, în luna noiembrie. Consilierii au spus că de fapt au intonat o veche rugăciune pe care este bazat imnul, dar explicația nu a putut stăvili creșterea tensiunilor.
La întâlnirea din ianuarie de la Kiev, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a spus că Budapesta vede în comunitatea maghiară din Ucraina o sursă pentru cooperare și bune relații între cele două țări, iar prin sprijinirea acestei comunități urmărește întărirea prieteniei. „V-am sprijinit mereu integritatea teritorială și suveranitate iar acest lucru arată că orice acuzații de separatism sunt lipsite de sens”, i-a spus Szijjarto omologului său ucrainean Dmitro Kuleba, primind un răspuns pe potrivă.
„Nu există motive să se afirme că ungurii ucraineni sunt predispuși spre separatism, tot așa cum nu există temei să se creadă că statul ucrainean ar vrea să facă rău ungurilor din Transcarpatia”, a spus Kuleba. Ministrul ucrainean a mai „condamnat ferm” orice manifestare de lipsă de respect față de comunitatea maghiară din Ucraina și a numit „inacceptabilă” retorica anti-ucraineană care ar mai emana dinspre „unele cercuri” din Ungaria.
Guvernul de la Budapesta oferă le etnicilor maghiari din vestul Ucrainei ajutoare financiare generoase, dar și pașapoarte ungurești, în ciuda faptului că dubla cetățenie nu este permisă în Ucraina. Toate acestea au adâncit neîncrederea. Într-o înregistrare video din 2018, consulul Ungariei la Kiev este înfățișat rostind un toast la o cupă de șampanie cu un grup de proaspeți cetățeni și îndemnându-i: „Să nu spuneți autorităților ucrainene”.
Cei doi miniștri de externe s-au înțeles pe 27 ianuarie să formeze o comisie pentru găsirea de soluții în cazul limbii de predare în școli. Dar depășirea animozităților nu va fi simplă. Legea care face ucraineana obligatorie în școlile publice a fost adoptată în contextul conflictului din estul Ucrainei între guvern și separatiștii pro-ruși, dar afectează și alte minorități etnice.
În timp ce Kievul nu va putea anula legea pentru o parte a țării, naționaliștii premierului maghiar Viktor Orban au amenințat că vor bloca din cauza ei apropierea Ucrainei de NATO și Uniunea Europeană.