Vizita Papei Francisc în România - prima zi
Papa Francisc începe vineri o vizită de trei zile în România, ale cărei puncte de maxim interes se vor desfășura în afara Capitalei: la Șumuleu-Ciuc, locul unde are loc cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală și de Est, și la Blaj, centrul greco-catolicismului din România.
Spre deosebire de vizita pe care a făcut-o, în urmă cu 20 de ani, Papa Ioan Paul al II-lea, prima pe care un Suveran Pontif o făcea într-o țară majoritar ortodoxă, care a avut loc atunci doar la București, Papa Francisc va face un adevărat tur de forță și se va deplasa și la Iași, Șumuleu-Ciuc și la Blaj.
În cadrul vizitei, desfășurată sub sloganul „Să mergem împreună”, Suveranul Pontif va avea astfel, în Capitală, întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Viorica Dăncilă, de asemenea va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Daniel , se va ruga la Catedrala Mântuirii Neamului, apoi spre finalul vizitei în București, va oficia o liturghie la Catedrala Sfântul Iosif.
Sâmbătă, va fi la Șumuleu Ciuc, loc cu simbol important pentru maghiari și pentru pelerinii catolici din regiune, acolo unde va oficia o liturghie, în timp ce, duminică, la Blaj, Papa Francisc va transmite un mesaj important de susținere Bisericii Greco-Catolice din România, prin beatificarea a șapte martiri greco-catolici care au murit în închisorile comuniste.
Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie la Universitatea din Viena a declarat Europei Libere că vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, în 1999, „a marcat întoarcerea României, ca țară multiconfesională, în familia națiunilor europene creștine”. Mai mult, Papa Ioan Paul al II-lea simboliza lupta cu regimul comunist, fiind unul liderii care au contribuit în mod semnificativ la căderea comunismului în Europa răsăriteană. „Vizita actuală e departe de a avea o asemenea importanță simbolică”, a punctat profesorul Schmitt.
De asemenea, vizita Papei Francisc, fiind a doua a unui Suveran Pontif în România, interesul este relativ mai scăzut. Istoricul Cristian Vasile atrage atenția că, în urmă cu 20 de ani, a existat un consens politic și religios, Papa Ioan Paul al II-lea venind și la invitația Patriarhului Teoctist, nu doar la invitația președintelui de atunci al României, Emil Constantinescu.
În aceeași măsură, în opinia istoricului, manifestația restrânsă de protest față de vizita Suveranului Pontif, care a avut loc la poalele Dealului Mitropoliei în urmă cu o săptămână, arată tocmai faptul că acum nu a mai existat o astfel de înțelegere. „Și în Bulgaria, grupuri ultra-ortodoxe s-au opus vizitei Papei, ca și în alte biserici și în sânul Bisericii Ortodoxe Române există curente diferite mai mult sau mai puțin deschise unui dialog interconfesional”, atrage atenția și profesorul Schmitt.
De aceea, istoricii sunt de părere că o reconciliere între cele două biserici se poate produce doar prin asumarea integrală a istoriei traumatice si conflictuale dintre cele două culte, mai ales ortodox si greco-catolic, și nu doar prin restituirea lăcașelor de cult care au aparținut greco-catolicilor și au fost confiscate de regimul comunist. „Păcatul istoric – distrugerea bisericii greco-catolice ca biserică frățească creștină stă în cale unei apropieri sincere”, mai punctează istoricul Oliver Jens Schmitt.