Apărători ai drepturilor omului cer pedepsirea lui Ilan Șor pentru „instigare la ură”
Patru organizații neguvernamentale specializate în apărarea drepturilor omului au făcut apel comun către autorități să ia măsuri împotriva primarului din Orhei, Ilan Șor, pentru afirmații pe care ONG-urile le consideră instigări la ură. Este vorba mai ales despre amenințările proferate de Șor la adresa jurnaliștilor care nu-i sunt pe plac, săptămâna trecută, la un miting ținut în capitală.
După cea mai recentă apariție publică în fața susținătorilor săi, primarul de Orhei a fost comparat în schimbul de mesaje pe rețeaua Facebook cu politicianul rus de tristă faimă, Vladimir Jirinovski. În timpul protestului împotriva liderilor opoziției extra-parlamentare, Ilan Șor i-a amenințat în repetate rânduri cu răfuială fizică pe Maia Sandu și Andrei Năstase, pe motiv că aceștia ar dori să obțină închiderea magazinelor sociale finanțate din fonduri gestionate de Șor. În discursul său, pe care activiștii l-au calificat drept agresiv, intolerant și instigator la ură au fost vizați și jurnaliști, cărora tânărul politician de la Orhei a promis să le vină de hac îndată ce va veni la putere.
La discursul public al primarului condamnat de prima instanță în dosarul fraudei bancare de proporții au reacționat cu îngrijorare ONG-urile de media, care au menționat într-o declarație că „amenințările şi tonul ultimativ față de jurnaliști pot fi asimilate unei încercări de a impune cenzura în mass-media”.
Sancționarea lui Șor pentru comportamentul ,,incompatibil cu democrația” au cerut-o apoi mai multe organizații obștești, între care Amnesty International Moldova, Centrul de Resurse Juridice, Centrul de Informații GENDERDOC-M, Promo-LEX și Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”.
Juristul CRJM, Ion Guzun consideră regretabil comportamentul organelor de drept care nu au intervenit în timpul manifestației iar riscurile sunt evidente, în opinia sa:
„Cu siguranță aceste acțiuni vor contribui și la o scădere și mai mare a încrederii cetățenilor față de instituțiile de stat, pentru că, cu toții știm că asemenea persoane precum este Ilan Șor și alții, mai mult scapă de justiție decât sunt pedepsiți. Al doilea lucru, cu siguranță lovește foarte mult în imaginea poliției, care nu a intervenit și nu a oprit imediat discursul de ură și de violență în timpul protestelor, deși era obligată să o facă. Acest lucru știrbește din imaginea procuraturii, dar am văzut că ieri s-a reacționat și procuratura va investiga, dar cred că trebuia o reacție mai promptă.”
Procuratura generală anunță că analizează mesajele ,, pentru a da o apreciere juridică” și îndeamnă presa să depună plângeri. Unica cerere a fost adresată oficial de jurnalistul și fostului deputat Aleksandr Petkov, care cere procuraturii să-l ancheteze pe Ilan Șor pentru că a amenințat mai multe persoane cu aplicarea de forța fizică și tortură.
Ion Guzun se declară convins că indiferent de poziția celui care vorbește de la tribună, fie ales local sau simplu cetățean, instigarea la ură și violență trebuie sancționată corespunzător. Activiștii notează că un atare limbaj este condamnabil mereu, dar mai cu seamă în perspectiva viitoarei campanii electorale, asemenea comportament poate deveni extrem de periculos. Juristul pune la îndoială faptul că marea majoritate a cetățenilor poate sesiza riscul unor astfel de mesaje care încurajează agresivitatea:
„Sper foarte mult să greșesc, dar opinia mea personală este că opinia publică încă nu este pregătită suficient pentru a reacționa la asemenea discursuri. Noi am avut foarte multe acțiuni negative ale bisericii, am avut acțiuni violente ale poliției, lumea foarte puțin reacționează atunci când justiția aplică la cote foarte mari aresturile și interceptările, noi vedem cum în societatea, oamenii deseori se urăsc unii pe alții, am dubii că cetățenii reacționează la asemenea mesaje.”
Jurnalista de investigație de la TV8, Mariana Rață spune că amenințările publice în adresa jurnaliștilor nu trebuie să fie tolerate. Ea crede că este absolut justificat ca jurnaliștii să întrebe cât cheltuie un lider protestatar atunci când organizează un protest al unor oameni care apără magazinele sociale, mai ales când acesta e condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare în dosarul ,,furtului miliardului”:
„Pentru noi trezește multe semne de întrebare și din ce surse financiare sunt întreținute aceste magazine sociale și alte proiecte de caritate pe care le promovează fundația lui Ilan Șor. Păcat că aceeași curiozitate nu o manifestă și procurorii din Republica Moldova. Ne pare foarte rău că o reacție nu a venit din partea primelor persoane în stat, cele care, de fapt, ar trebui să fie garantul democrației într-o societate. Atunci când presa este atacată public de o persoană controversată, în orice stat normal în care există democrație, ar fi trebuit să vină o reacție și din partea primelor persoane în stat. În Republica Moldova, iarăși, această tăcere vorbește despre foarte multe, poate fi un fel de acord tacit cu persoana care debitează astfel de amenințări față de jurnaliști.”
Mariana Rață atrage atenția că până la Ilan Șor, cei care au fost anchetați și judecați în dosarul fraudei bancare au fost privați de libertate pentru a nu influența martorii. Așa cum în cazul primarului de Orhei acest lucru nu s-a întâmplat, ea crede că cetățenii au tot dreptul să tragă concluzia că Șor, care lansează public mesaje de intimidare este, de fapt, tratat de autorități cu maxima indulgență contra unor foarte probabile servicii.