Ziua comemorării Holocaustului la Chișinău
În lume este marcată azi Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decis, în 2005, ca în fiecare an, pe 27 ianuarie, să se comemoreze cele șase milioane de victime ale Holocaustului. S-a ales această zi pentru că pe 27 ianuarie 1945 soldaţii sovietici au eliberat lagărul de concentrare din Auschwitz, lagăr devenit simbol al ororilor puse la cale de către regimul nazist din Germania. În acest an, se împlinesc 76 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz. R. Moldova a oficializat Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului în 2015. La Chișinău, victimele Holocaustului au fost comemorate azi într-o ceremonie organizată la Memorialul „Victimelor fascismului”.
La mitingul de comemorare organizat cu respectarea rigorilor sanitare, au participat oficiali, diplomați, reprezentanţi ai comunităţii evreieşti şi ai celei rome. Au lipsit supraviețuitori ai Holocaustului, numărul cărora scade pe an ce trece. Unul dintre ei profesorul Josef Belous, într-un discurs proiectat pe ecran în cadrul evenimentului, a deplâns reapariția discursurilor xenofobe și antisemite în lume şi a „fascismului în Europa”. El a îndemnat oamenii la vigilență:
„Oameni, fiţi vigilenţi pentru că cineva încearcă să rescrie istoria, să povestească precum că evreii s-ar fi ucis între ei. Fiţi vigilenți şi nu permiteți să revenim la acele vremuri care erau în perioada Holocaustului.”
În discursul său, președinta Maia Sandu a spus că este o datorie a întregii societăți ca „amintirea tragică” a Holocaustului să fie transmisă generațiilor următoare, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete.
„Pentru aceasta trebuie să acționăm în baza lucrurilor care ne unesc și să nu permitem să fim dezbinați de diferențe. Pentru aceasta trebuie să condamnăm discursul de ură, discriminarea și orice formă de violență”, a spus Maia Sandu.
„Exterminarea fizică a unui număr enorm de oameni fără nicio vină, fără judecată, fără drept de apărare, fără respectarea drepturilor elementare ne-a arătat limita de jos a răului la care poate să ajungă o societate. Speranțele noastre astăzi ale tuturor sunt ca niciodată să nu se mai ajungă la acel nivel de degradare umană care a permis această tragedie”, a mai declarat preţedinta Maia Sandu.
Ambasadorul Statului Israel în R. Moldova Eliav Belotsercovsky a spus, între altele, că manifestările de antisemetism şi discursul de ură faţă de poporul evreu rămân în continuare foarte actuale, inclusiv în R. Moldova. Diplomatul a amintit în context cel mai recent caz de vandalizare a Cimitirului Evreiesc din Chişinău, în luna noiembrie anul trecut.
El a deplâns că deşi a fost iniţiată o anchetă nimeni deocamdată nu a fost pedepsit pentru distrugerea a peste 40 de pietre funerare şi profanarea a altor câteva zeci pe care a fost desenată svastica și alte simboluri. La rândul ei, președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a amintit că, în decembrie 2020, Parlamentul a aprobat pedepse mai aspre, inclusiv cu închisoare, pentru vandalizarea mormintelor și monumentelor.
Datele conținute în cele peste patru sute de pagini ale raportului final al Comisiei Internaţionale pentru studierea Holocaustului Elie Wiesel, prin care România a recunoscut oficial, în 2004, participarea sa la Holocaust, arată că în anul 1941, pe teritoriul actual al Republicii Moldova existau 49 de lagăre de concentrare și ghetouri, iar în regiunea transnistreană – 189. Peste 200 de mii de evrei omorâți, inclusiv urmare a deportărilor în regiunea transnistreană şi cel puțin 10 mii de romi torturați până la moarte sau împușcați. Cam așa arată matematica Holocaustului de pe teritoriul Basarabiei și al Moldovei moderne.
În 2016 Parlamentul de la Chişinău a acceptat concluziile acestui raport adoptând o declaraţie în care „condamnă orice tentative de ignorare și negare a Holocaustului”. Declaraţia legislativului a fost urmată de un plan de acţiuni pe care şi l-a asumat Guvernul pentru consolidarea comemorării şi studierii Holocaustului. Executivul s-a angajat, între altele, să deschidă un Muzeu al Holocaustului, un Muzeu al Istoriei Evreilor, să revizuiască manualele de istorie şi să instruiască profesorii pentru un curs opțional de istorie despre Holocaust. Întrucât autorităţile au reuşit să realizeze doar o parte din cele asumate, la începutul acestui an Guvernul a revizuit planul de acţiuni şi l-a extins până în 2024.